Armata a preluat puterea. Lumea e îngrijorată pentru democraţia egipteană, dar evită să vorbească despre lovitura de stat
“Lovitură de stat în Egipt”, se grăbesc să titreze marile cotidiene occidentale, în timp ce Armata egipteană prelua puterea la Cairo, abroga Constituţia şi îl destituia pe preşedintele islamist (democratic ales!) Mohammed Morsi. În stradă, în Egipt, veştile se precipitau la secundă, iar manifestanţii, cu sutele de mii şi chiar milioanele, care protestau de mai multe zile, explodau de bucurie. “În Egipt a învins Piaţa Tahrir”, s-a gândit atunci să scrie un ziar italian, ca să scoată în evidenţă şi voinţa (ba chiar bucuria) unei părţi a populaţiei. Una peste alta, în Egipt a fost şi lovitură de stat, şi înc-o revoluţie. Un paradox, în orice caz, să te bucuri că Armata îţi înlătură preşedintele democratic ales şi-ţi abrogă Constituţia, înlăturând, astfel, şi deriva islamistă a Primăverii arabe.
Repliere
Comunitatea internaţională s-a repliat relativ rapid, părând să accepte noua putere din Egipt, chiar dacă mai multe state au cerut revenirea rapidă la un proces democratic după înlăturarea lui Morsi. Judecătorul Adly Mansour, şeful Curţii Constituţionale, a depus jurământul, joi, ca preşedinte interimar al Egiptului, după demiterea de către armată a lui Mohamed Morsi.
Preşedintele egiptean înlăturat de la putere, Mohammed Morsi, a fost transferat la Ministerul Apărării, a anunţat joi dimineaţa un oficial al Fraţilor Musulmani, din care provine acesta, în timp ce echipa sa era deţinută într-o clădire militară, cu câteva ore înainte de depunerea jurământului de înlocuitorul său interimar.
Ulterior, autorităţile egiptene au emis un mandat de arestare pe numele liderului Fraţilor Musulmani, Mohamed Badie, şi a adjunctului său, Khairat al-Shater. Cei doi bărbaţi sunt căutaţi şi acuzaţi că au incitat la uciderea, duminică, a manifestanţilor care protestau în faţa sediului Fraţilor Musulmani din Mokattam, o localitate situată la sud de Cairo.
“Lovitură de stat? Nu ştim”
Nicio putere occidentală nu a pronunţat termenul de “lovitură de stat” la adresa liderului islamist ales democratic acum un an, un eveniment pe care democraţiile ar fi obligate să-l condamne, comentează AFP. Una dintre cele mai vii reacţii a venit din Germania, unde ministrul de Externe a evocat “un eşec major pentru democraţia din Egipt”.
Preşedintele Barack Obama s-a declarat “profund îngrijorat” de evoluţia situaţiei în cea mai mare dintre ţările arabe, căreia SUA îi acordă un ajutor militar esenţial. Fără a cataloga drept lovitură de stat la adresa lui Morsi, preşedintele Obama a anunţat că va cere instituţiile în drept să studieze implicaţiile legale ale noii situaţii pentru ajutorul pe care Washingtonul îl acordă anual Egiptului. şi care, în virtutea legii americane, nu poate merge către o ţară în care a avut loc o lovitură de stat.
“După înlăturarea de la putere a preşedintelui egiptean Mohammed Morsi, Administraţia preşedintelui american Barack Obama se întreabă acum dacă a fost sau nu o lovitură de stat şi pare a fi precaută în limbajul şi în demersurile diplomatice faţă de statul arab cu cea mai numeroasă populaţie, lăsând impresia că acceptă tacit schimbarea de putere de la Cairo”, comenta agenţia Reuters.
România “urmăreşte cu atenţie”
Ministerul român de Externe precizează, într-un comunicat, că urmăreşte "cu mare atenţie" evoluţiile din Egipt şi face apel părţilor să facă dovadă de reţinere şi să evite escaladarea violenţelor, exprimând speranţa că se va reveni cât mai curând la ordinea constituţională şi procesul de tranziţie democratică va fi reluat. “România condamnă orice formă de violenţă, îşi exprimă regretul pentru pierderile de vieţi omeneşti cauzate de violenţele din ultimele zile şi reiterează necesitatea respectării drepturilor fundamentale ale omului şi libertăţilor cetăţeneşti”, menţionează sursa citată.
MAE precizează că Ambasada României la Cairo este în contact cu cetăţenii români prezenţi în Egipt şi este pregătită să acţioneze în funcţie de situaţie pentru a le acorda ajutorul necesar, în caz de nevoie.