Malta, noul cal troian al rușilor în UE

Ambasadorii statelor membre UE nu ajunseseră încă, la începutul acestei săptămâni, la un acord privind noile sancțiuni și, potrivit unui înalt oficial european citat de presa internațională, motivul era opoziția Maltei față de reducerea plafonului de preț pentru petrolul rusesc.

Inițial, Grecia, Cipru și Malta au refuzat scăderea plafonului de la 60 la 45 de dolari pe baril. Duminică, Atena și Nicosia au acceptat să redeschidă discuția, însă autoritățile de la Valletta au rămas ferme, argumentând că industria maritimă malteză – un sector vital pentru economia națională – ar fi grav afectată de o astfel de modificare.

„Nu am putut exprima sprijin politic în cadrul reuniunii Comitetului Reprezentanților Permanenți, însă discuțiile continuă, iar Malta este angajată constructiv în găsirea unei soluții.”, transmitea reprezentantul permanent al Maltei la UE.

Postul de televiziune rusesc RT remarca, la rândul său, opoziția Maltei, subliniind că o mare parte a navelor comerciale europene arborează pavilionul maltez. 

Sectorul de asigurări maritime al micului stat și-a exprimat în trecut îngrijorarea că măsurile restrictive ar putea determina armatorii să își reînregistreze vasele în afara Uniunii, afectând astfel economia europeană a transporturilor.

Pachetul de sancțiuni, prezentat statelor membre în iunie, vizează nu doar petrolul, ci și gazul rusesc, propunând interzicerea utilizării viitoare a gazoductului „Nord Stream”. Deocamdată, însă, viitorul noilor măsuri rămâne incert.

Ce prevăd sancțiunile blocate de Malta 

Noul set de măsuri pregătit la Bruxelles vizează în principal sectorul energetic și cel financiar al Rusiei. Printre sancțiuni se numără:

• Interzicerea tuturor tranzacțiilor legate de gazoductele „Nord Stream” 1 și 2, ceea ce ar bloca orice operator european să mai folosească aceste conducte.

• Reducerea plafonului de preț pentru petrol de la 60 la 45 de dolari pe baril, pentru a limita și mai mult veniturile Moscovei.

• Extinderea listei „flotei fantomă”, prin includerea a încă 77 de petroliere implicate în transporturi ilegale de țiței rusesc.

• Interzicerea importurilor de produse petroliere fabricate din petrol rusesc în țări terțe, pentru a preveni ocolirea sancțiunilor.

Pe lângă energie, pachetul vine cu măsuri dure și în sectorul financiar:

• Restricțiile SWIFT ar urma să fie transformate într-o interdicție totală a tranzacțiilor, vizând 22 de bănci rusești și intermediarii din state terțe care ajută la eludarea sancțiunilor.

• Fondul Rus de Investiții Directe (RDIF) și subsidiarele sale ar intra, de asemenea, pe lista neagră.

Noul punct fierbinte al comerțului rusesc pe mare?

În contextul războiului din Ucraina și al sancțiunilor occidentale, Malta este de mult timp acuzată că a devenit un hub pentru transferurile de petrol rusesc, de tip „navă-la-navă”.

Prin veto-ul său, Valletta risca să-i forțeze pe liderii europeni să aprobe pachetul de sancțiuni fără revizuirea plafonului de preț pentru petrol, cel puțin deocamdată. 

Negocierile continuau însă, ieri după-amiază, mai ales că Slovacia și Ungaria cereau garanții suplimentare privind aprovizionarea cu energie.

Discuții aprinse și speranțe 

Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe, Kaja Kallas, declara marți, în jurul prânzului, că speră ca statele membre să ajungă în curând la un acord asupra celui de-al 18-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei.

Adoptarea noilor măsuri, menite să pedepsească Kremlinul pentru războiul din Ucraina, a fost blocată de mai multe săptămâni, din cauza disputelor cu Slovacia privind planurile de eliminare treptată a gazului rusesc, și a opoziției Maltei față de plafonul de preț.

„Sperăm ca astăzi sau mâine să putem adopta pachetul de sancțiuni.”, afirma Kallas, înaintea reuniunii miniștrilor de Externe de la Bruxelles. „Încă mai sunt lucruri de rezolvat, dar sper să fie astăzi.”, mai spunea ea.

Premierul slovac, Robert Fico, cunoscut pentru pozițiile sale în favoarea Moscovei, dăduse de înțeles că ar putea renunța la obiecții, după discuțiile purtate cu Bruxelles-ul privind oprirea importurilor de gaz rusesc până la sfârșitul lui 2027.

Potrivit oficialilor europeni, blocul comunitar era aproape de un acord și în privința reducerii plafonului de preț aplicat petrolului rusesc vândut în țări terțe. „Încă e pe masă”, le preciza Kallas jurnaliștilor.

Planul Uniunii Europene de a coborî plafonul de preț pentru exporturile de petrol rusesc a avansat, în pofida faptului că aliații europeni nu au reușit să-l convingă pe președintele american, Donald Trump, să susțină inițiativa.

Măsura face parte din strategia G7 de a limita veniturile Moscovei din vânzarea de petrol către restul lumii. Plafonul actual, stabilit în 2022 la 60 de dolari pe baril, restricționează prețul la care Rusia își poate vinde țițeiul, prin interzicerea transportului și asigurării petroliere de către firmele occidentale pentru livrările care depășesc această valoare.

Conform noului plan discutat la Bruxelles - care ar urma să fie susținut și de alte state G7, precum Marea Britanie și Canada - plafonul ar deveni flexibil și sub nivelul pieței, ceea ce în prezent ar echivala cu 47,6 dolari pe baril, potrivit unor documente interne ale UE.

Diplomații europeni recunosc însă că lipsa sprijinului american ar diminua impactul măsurii. „Chiar dacă americanii nu se alătură, dar ceilalți membri G7 sunt de acord, vom merge înainte.”, a declarat șefa diplomației europene, Kaja Kallas.

Citește pe Antena3.ro

Femeia care și-a transformat viața într-un experiment. Terapiile extreme la care a ajuns Marcela din cauza fricii de bătrânețe