Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Premierul ucrainean le promite alegătorilor marea cu sarea şi cu platoul continental, doar-doar o vor vota în turul decisiv al prezidenţialelor de duminică. Iulia Timoşenko se angajează, nici mai mult, nici mai puţin, că va obţine revizuirea deciziei luate la Haga în procesul dintre Ucraina şi România.
Rivalitatea dintre Ucraina şi România la Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) a devenit parte a arsenalului cu care premierul de la Kiev încearcă să îşi atragă alegătorii în vederea prezidenţialelor de duminică. Iulia Timoşenko a anunţat că, dacă devine şef al statului, va întoarce decizia pronunţată de tribunalul de la Haga privind împărţirea platoului continental al Mării Negre şi a zonei economice exclusive între Ucraina şi România. Lansată la împlinirea unui an de la încheierea procesului, promisiuneă electorală imposibilă intervine în condiţiile în care Timoşenko are de recuperat mai mult de 10 procente pentru a avea şanse de-a-l învinge pe adversarul său, Viktor Ianukovici.
CAPCANă PENTRU NEŞTIUTORI
"Mă voi ocupa de refacerea dreptăţii (...) faţă de Ucraina. Platoul continental din Marea Neagră înseamnă independenţa noastră economică şi politică, este puterea şi competitivitatea statului nostru", a declarat Timoşenko la Ternopol, în vestul Ucrainei, potrivit presei ucrainene şi ruse, citată de Mediafax. Premierul a mai spus că valorificarea platoului continental al Mării Negre va permite Ucrainei să se aprovizioneze cu petrol şi gaze pentru sute de ani.
Promisiunea premierului de a obţine revizuirea deciziei pronunţate de CIJ în februarie 2009 este cel puţin de domeniul fanteziei. Cel puţin asta reiese din documentaţia remisă de Ministerul român al Afacerilor Externe privind statutul tribunalului de la Haga şi valoarea deciziilor luate de această instanţă a Organizaţiei Naţiunilor Unite. (ONU). Prin decizia de anul trecut, Curtea Internaţională de Justiţie a pus capăt unui diferend istoric vechi de 42 de ani, trasând în avantajul României graniţa maritimă cu Ucraina. România a primit, astfel, dreptul de exploatare asupra unei rezerve substanţiale de gaze naturale şi petrol şi a obţinut aproape 80% din zona de dispută cu statul vecin. Fapt ce nu va putea fi schimbat cu toată ambiţia Iuliei Timoşenko, întrucât hotărârile CIJ sunt obligatorii, definitive şi executorii. Ele nu au valoare de recomandare, iar părţile trebuie să se conformeze exact şi prompt. De altfel, ambele state anunţaseră, la nivelul şefilor de stat, că vor respecta decizia luată la Haga. "Hotărârile CIJ că sunt nu numai obligatorii, dar şi definitive, în sensul că nu pot fi contestate sau atacate cu apel sau recurs", se mai arată în documentaţia MAE.
"GREU DE IMAGINAT"
Secretarul de stat în MAE Bogdan Aurescu, agentul României pentru procesul de la Haga, a declarat, pentru Jurnalul Naţional, că nu doreşte să comenteze o declaraţie lansată într-un context electoral, dar a spus că în toată jurisprudenţa CIJ (peste 100 de cazuri) au existat trei cereri de revizuire. Toate au fost respinse ca indamisibile. "Există - teoretic - modalitatea procedurală a revizuirii, în condiţii limitativ prevăzute de Statutul CIJ: dacă se descoperă un fapt necunoscut de Curte sau de partea care invocă, fapt care, dacă ar fi fost ştiut de Curte, ar fi modificat radical soluţia, iar partea care invocă nu îl ştia din motive neimputabile ei", a precizat Bogdan Aurescu. Oficialul român a amintit că într-un caz de delimitare maritimă, care se face pornind de la un cadru geografic dat, este greu de imaginat cum ar putea fi întrunite condiţiile prevăzute de Statutul CIJ.
