Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
După alegerile parlamentare anticipate din Republica Moldova, Partidul Comuniştilor /48 de mandate/ nu mai poate impune un preşedinte al ţării /sunt necesare 61 de mandate/. Însă, nici cele patru partide de opoziţie, care deţin împreună 53 de locuri în parlament, nu pot face acest lucru fără participarea deputaţilor-comunişti.
Ţinând cont de aceste rezultate, iniţial analiştii nu excludeau crearea unei coaliţii parlamentare dintre comunişti şi Partidul Democrat, condus de ex-preşedintele parlamentului, Marian Lupu, fost membru al Partidului Comunist. Însă, la sfârşitul săptămânii trecute Lupu a declarat că o coaliţie restrânsă, între două partide, nu este posibilă, pronunţându-se pentru crearea unei coaliţii largi. Imediat după aceasta Partidul Comunist a decis să treacă într-o 'opoziţie responsabilă', relatează cotidianul rus Vremia Novostei, citat de Agerpres.
Potrivit vicepreşedintelui Partidului Liberal Democrat, Alexandru Tănase, vinerea trecută liderii celor patru partide de opoziţie au ajuns la un acord privind crearea unei coaliţii, urmând ca zilele viitoare să fie elaborat un protocol de bază, în care să fie precizate principiile colaborării lor. 'A fost înregistrat un acord principial privind crearea unei coaliţii dintre cele patru partide', a confirmat pentru Vremia Novostei şi preşedintele Partidului Democrat, Dumitru Diacov, anticipând negocieri destul de complicate între participanţi.
Experţii se întreabă cum şi în ce mod va fi, totuşi, ales noul preşedinte al republicii. După cum aminteşte Diacov, în 2005 partidul său a sprijinit alegerea lui Voronin, iar acum comuniştii ar trebui să-şi întoarcă datoria, 'cu atât mai mult cu cât ei au vorbit atât de mult despre necesitatea asigurării stabilităţii şi reconcilierii în ţară'. În caz contrar, potrivit lui Diacov, în alegerile viitoare Partidul Comuniştilor ar putea obţine rezultate şi mai proaste.
Întrebat despre posibilitatea de a deveni preşedinte al Republicii Moldova, Marian Lupu a declarat că acest 'exerciţiu politic' nu este posibil, deoarece pentru aceasta trebuie să existe 15 deputaţi care să-i înainteze candidatura, în timp ce partidul său a întrunit doar 13 mandate.
Potrivit Constituţiei Republicii Modlova, noi alegeri parlamentare anticipate vor putea fi organizate abia la anul. Alexandru Tănase speră că acestea vor putea fi evitate, datorită cooperării unor deputaţi comunişti. În acelaşi timp, la funcţia de preşedinte al ţării ar putea fi înaintat un personaj neutru, care să le convină mai multor partide. 'Ulterior, se planifică modificarea Constituţiei, pentru ca poporul să-şi recapete dreptul de a alege în mod direct şeful statului', a conchis Tănase.
După cum explică liderul mişcării social-politice 'Ravnopravie' /reprezintă interesele populaţiei rusofone din republică/, Evgheni Klimenko, 'coaliţia celor patru' speră să-şi asigure sprijinul unor deputaţi comunişti din rândul 'tinerilor reformatori', cum este şeful staff-ului electoral comunist, Marc Tkaciuk, sau consilierul preşedintelui, Oleg Reidman. 'Foştii opozanţi vor încerca, de asemenea, să cureţe organismele de conducere ale ţării de adepţii Partidului Comuniştilor şi să slăbească poziţiile structurilor de afaceri apropiate de acest partid', a subliniat Klimenko pentru Vremia Novostei. Cu toate acestea, în opinia sa, în cazul în care comuniştii nu vor permite alegerea preşedintelui şi vor opta pentru anticipate, rezultatele lor ar putea să nu fie deloc unele catastrofale, deoarece răspunderea pentru înrăutăţirea situaţiei economice din ţară va cădea pe noii lideri.
Estimările privind schimbările din structurile puterii au început deja să se confirme, subliniază cotidianul rus. Astfel, la data de 31 iulie, liderul mişcării de opoziţie Acţiunea Populară, Sergiu Mocanu, care fusese arestat în timpul protestelor din 7 aprilie, a fost eliberat din arestul la domiciliu. Mocanu consideră că Procuratura republicii nu a contestat această decizie pentru că la putere a venit opoziţia.
În rezolvarea problemelor sale speră şi Valeriu Pasat, fostul ministru al apărării, ulterior consilier al directorului general al RAO 'EAS Rossii', Anatoli Ciubais. În vara lui 2007, Pasat fusese eliberat din închisoare, după o detenţie de peste doi ani, fiind acuzat de vânzare ilegală de arme. De atunci, Pasat se află la Moscova. Anul trecut, Curtea de Apel a Republicii Moldova a retras acuzaţiile pe numele său, însă deocamdată Pasat nu îşi poate prelungi paşaportul moldovenesc, expirat în decembrie 2008. Potrivit lui Pasat, înainte departamentele avizate ale republicii îi refuzau acest drept la ordinul lui Voronin, însă acum el speră că lucrurile se vor urni din punctul mort şi el va putea să-şi viziteze părinţii în Republica Moldova, subliniază în final ziarul rus.
