Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE), formată din cele patru partide necomuniste din noul parlament, a transmis la finele săptămânii trecute o invitaţie pentru dialog pe adresa PCRM. Deşi comuniştii au anunţat că nu vor negocia cu Alianţa, preferând discuţii cu fiecare partid în parte, liderii celor patru formaţiuni s-au prezentat la locul indicat, aşteptând-i preţ de circa 15 minute pe comunişti.
Liderii celor patru formaţiuni au comentat refuzul comuniştilor drept tentativă de destabilizare în continuare a situaţiei politice în ţară, care ar putea să conducă la provocarea a noi alegeri anticipate. "Comportamentul comuniştilor poate fi sau lipsă de curaj, sau iresponsabilitate pentru situaţia din ţară", a declarat liderul Alianţei Moldova Noastră (AMN), Serafim Urecheanu. "Este un bobârnac aplicat şi celor de la est şi celor de la vest", a mai spus Urecheanu. Comuniştii se gândesc nu la situaţia politică din ţară, ci cum să-şi salveze partidul, a comentat liderul Partidul Liberal, Mihai Ghimpu. Prin neprezentarea la dialog, comuniştii îşi asumă responsabilitatea pentru criza politică din ţară, a comentat şi Ghimpu.
Marian Lupu a menţionat că PCRM intenţionează ca prin comportamentul său să scindeze Alianţa şi demonstrează lipsă totală de respect faţă de dialogul politic. Liderii celor patru formaţiuni au asigurat că nu vor merge la negocieri separate cu comuniştii. Ei au mai spus că, cel mai probabil, nu vor face şi alte invitaţii la dialog şi că urmează deja să se întâlnească la şedinţa parlamentului care urmează să se desfăşoare la 28 august. Aceştia au dat asigurări că vor fi găsite soluţii pentru depăşirea crizei politice actuale, dar au evitat să spună care ar fi acestea.
Deputatul comunist Vladimir Ţurcan a comunicat pentru Agerpres că PCRM nu recunoaşte AIE şi că PCRM va invita fiecare partid parlamentar la dialog. AIE deţine 53 de mandate în noul parlament, ceea ce îi asigură majoritatea parlamentară şi respectiv posibilitatea de a alege conducerea parlamentului, guvernul şi să adopte legi, însă nu şi alegerea preşedintelui, pentru care sunt necesare cel puţin 61 de voturi.
