Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Muzeul de Artă din Berna, care, potrivit informaţiilor furnizate de avocaţii posesorului “comorii naziste”, Cornelius Gurlitt, decedat recent, ar fi legatarul universal al octogenarului, nu a luat cunoştinţă încă de conţinutul testamentului acestuia. Odată ce va avea acces la respectivul document, muzeul îşi va lua un răgaz de şase luni pentru a spune dacă acceptă sau nu moştenirea “căzută din cer”, scrie romandie.com.
Reprezentanţii muzeului vor profita de acest răgaz pentru a culege informaţii referitoare la această moştenire, în special în legătură cu provenienţa operelor de artă. După cum bine se ştie încă de la descoperirea “comorii naziste”, adică cele peste 1.500 de opere de artă semnate de mari maeştri ai artei, în apartamentul din Munchen al octogenarului Cornelius Gurlitt, dar şi într-o altă locuinţă de-ale sale din Salzburg, Austria, multe dintre aceste capodopere ar putea proveni din jafurile naziste.
Nu s-a predat niciun inventar al operelor
Niciun inventar al acestei colecţii impresionante nu a fost predat până acum muzeului, după cum a explicat un reprezentant al acestuia. Până acum nu a fost posibil nici ca vreun reprezentant al instituţiei de artă din Berna să se prezinte în Germania, unde se află în custodie colecţia lui Gurlitt, pentru a putea examina sutele de opere de artă dosite în apartamentul acestui fiu al unui renumit negustor de artă din perioada nazistă.
Preşedintele Fundaţiei Muzeului de Artă şi directorul s-au deplasat la Munchen, în Germania, unde au stabilit deocamdată contacte cu autorităţile locale. Instituţia culturală nu intenţionează să furnizeze informaţii despre acest dosar până în iulie, când va dispune de noi elemente, scrie romandie.com.
Controversata moştenire
Gurlitt a decedat luna trecută, la doi ani după ce autorităţile germane au descoperit şi confiscat peste 1.500 de opere de artă de mare valoare (la o primă evaluare s-a avansat suma de un miliard de euro!) în apartamentul său munchenez. Numai că sute de opere, printre care pânze semnate de Pablo Picasso, Henri Matisse şi Marc Chagall, ar putea proveni din jafurile comise de nazişti, spolieri ale evreilor, dar şi epurări din muzeele germane de artă considerată “degenerată”, pentru că nu era conformă cu normele naziste ale reprezentării umane.
Muzeul din Berna a aflat la 7 mai că este unicul legatar testamentar al lui Cornelius Gurlitt.
O moştenire care mai mult jenează
Gurlitt, deţinătorul “comorii naziste”, cum a fost supranumită colecţia descoperită în posesia sa, şi-a luat angajamentul în faţa justiţiei germane de a retroceda moştenitorilor adevăraţilor proprietari ai operelor eventualele tablouri care vor fi identificate drept provenind din jafurile naziste. Gurlitt a decedat la 6 mai; a doua zi, lumea afla că şi-a lăsat întreaga avere muzeului din Berna. O moştenire care mai mult jenează muzeul elveţian, care mai are şase luni până să decidă dacă acceptă această colecţie care aduce cu ea probleme juridice.
Muzeul a căpătat brusc notorietate mondială
Notorietatea căpătată brusc la nivel mondial de Kunstmuseum din Berna a atras după sine o creştere a vizitelor din partea iubitorilor de artă, relatează France 3. “Această notorietate, acest interes faţă de noi, va trebui tot noi să-l gestionăm”, explică directorul muzeului, Matthias Frehner. “Trebuie să întreţinem acest interes şi să arătăm că suntem demni de el. Este o ocazie pentru a ne prezenta colecţiile şi politica noastră de expoziţie pentru un public cât mai larg”, a adăugat acesta.
Opt secole de istorie a artei, reunite la Kunstmuseum din Berna
“Acest muzeu are tot ce-i trebuie pentru a-şi fideliza vizitatorii. O minunată colecţie de opere din secolul al XX-lea, semnate Marc Chagall, Picasso, Leger, Modigliani, Mondrian, Rothko, Pollock... Sunt toţi acolo, alături de pictori elveţieni precum Hodler, Itten sau Amiet. Aici, vizitatorii se pot plimba de-a lungul a opt secole de istorie a artei, de la arta religioasă, la instalaţiile contemporane ale plasticienilor”, explică directorul.
De la originile muzeului, la mijlocul secolului al XIX-lea, colecţia este constituită din donaţii din partea colecţionarilor particulari sau din achiziţiile făcute de muzeu. În Elveţia nu există colecţii aparţinând statului, provenite din comenzi regale, princiare sau imperiale! Muzeele se “alimentează” din colecţii private şi din mecenat. Kunstmuseum din Berna deţine, astfel, în depozitul său, mii de opere de artă, scrie France 3.
“Aici, în depozitul securizat şi supravegheat, există 3.000 de tablouri şi sculpturi”, povesteşte Roman Studer, tehnician însărcinat cu administrarea depozitului. “Şi mai deţinem 48.000 de desene, fotografii, înregistrări video şi filme”, explică el. Opere depozitate în condiţii strict supravegheate, la 18 grade Celsius şi grad de umiditate de 55%.
Ar putea fi primul muzeu care expune operele sustrase privirilor publicului de zeci de ani!
În ciuda tuturor măsurilor de precauţie, timpul lasă urme pe operele fragile. Aici intervin Nathalie Baschlin şi colegele ei de la serviciul de restaurare. “Facem restaurare preventivă, evaluăm pagubele, când primim o operă sau înainte ca aceasta să ne părăsească pentru a fi expusă în altă parte”, explică Baschlin.
Şi, dacă Muzeul din Berna acceptă moştenirea lui Cornelius Gurlitt, Nathalie Baschlin va avea ocazia să lucreze cu operele lui Otto Dix, Henri Matisse, Max Beckmann, Chagall sau Kirchner. Kunstmuseum din Berna ar putea fi primul care expune aceste opere, sustrase privirilor marelui public timp de decenii!
Citește pe Antena3.ro
