Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cel mai influent politician de la Varșovia, Jaroslaw Kaczynski, vicepremier al Poloniei și lider al partidului Lege și Justiție (PiS), aflat la guvernare, a amenințat că țara sa se va opune planului Uniunii Europene de redresare economică, dacă blocul comunitar nu încetează „șantajul” exercitat asupra suveranității polonezilor în privința valorilor și a identității lor culturale. Polonia nu se sucește după banii de la Bruxelles, a avertizat el.
UE dă un asalt fără precedent asupra suveranității Poloniei, a tunat Jaroslaw Kaczynski, într-un interviu acordat săptămânalului „Gazeta Polska”, citat de site-ul polandin.com. Liderul partidului de guvernământ s-a referit atât la intenția Comisiei Europene de a standardiza prevederile Legii Familiei, astfel încât cuplurile de același sex și dreptul lor de a crește copii să fie recunoscut în tot blocul comunitar, cât și la propunerile Parlamentului European și ale actualei președinții germane a UE de a condiționa plata fondurilor UE de respectarea statului de drept. Kaczynski a amintit apoi cum Polonia a rezistat ideologiei comuniste impuse de fosta URSS în țările din blocul sovietic, înfruntând privatizarea fermelor și atacurile asupra Bisericii Catolice. Apărarea libertăților noastre și a unor subiecte ce țin de conștiință a fost posibilă chiar și sub un regim totalitar, a mai spus el, precizând că instituțiile UE cer Poloniei să își schimbe cultura și valorile. Această solicitare „este fără temei, în materie de tratate și contrară declarației Poloniei în privința suveranității sale culturale, adoptată de Parlamentul polonez înaintea accederii în UE”, a declarat Kaczynski. Liderul partidului de guvernământ a dat apoi de înțeles că nimeni și nimic nu vor clinti voința Varșoviei în această privință: „Ne vom apăra identitatea, libertatea și suveranitatea cu orice preț. Nu vom ceda șantajului financiar (…) Vom apăra interesele Poloniei!”. Kaczynski a făcut aluzie la recentele remarci ale Katarinei Barley, vicepreședinte al Parlamentului European, care a precizat că atât Polonia, cât și Ungaria ar trebui „înfometate financiar”, până când vor respecta solicitările UE în privința statului de drept. Imediat după acest comentariu, care a inflamat spiritele la Varșovia, Polonia a cerut demisia Katariney Barley. Concomitent, primul raport realizat vreodată de Comisia Europeană asupra situaţiei statului de drept în ţările membre, prezentat la 30 septembrie, trage de urechi Varșovia și Budapesta în privința respectării drepturilor omului și indică faptul că „reformele Justiţiei din Polonia, începând din 2015, sunt o sursă majoră de controverse”.
„Nu” clar pentru UE
Întrebat dacă Polonia se va opune bugetului multianual şi planului de redresare post-COVID-19, în contextul în care UE insistă să condiționeze acordarea de fonduri de respectarea standardelor democratice privind drepturile şi libertăţile europene, Kaczynski a declarat categoric: „Va fi un veto. Dacă ameninţările şi şantajul sunt menţinute, noi vom apăra cu fermitate interesul vital al Poloniei!”. A devenit extrem de clar că ținta Bruxellesului nu este doar reforma Justiției, ci și prevederile legislative poloneze în privința familiei și ale unor subiecte ce țin de conștiință, a remarcat Kaczynski, care a exclus orice concesii pe această temă. Constituția țării stipulează în mod clar căsătoria ca fiind uniunea dintre un bărbat și o femeie și prevede, de asemenea, că părinții au dreptul să-și crească copiii conform propriilor convingeri și valori. Acest lucru înseamnă automat că orice căsătorie între persoane de același sex, adoptarea unui copil de către un astfel de cuplu, precum și impunerea unei educații sexuale de tip LGBT sunt neconstituționale. Singurul mod prin care s-ar putea realiza o schimbare ar fi prin modificarea Constituției de către Parlament, care ar avea însă nevoie de votul unei majorități de două treimi, inexistentă în momentul de față.
Pe muchie de cuțit
Deocamdată, relațiile dintre alianța Polonia-Ungaria și, de cealaltă parte, instituțiile de la Bruxelles sunt extrem de tensionate. În luna iulie, liderii statelor UE au căzut de acord asupra bugetului multianual 2021-2027 şi a planului de redresare economică post-COVID-19, dar, pentru a intra în vigoare, ambele documente trebuie să fie aprobate de Parlamentul European şi ratificate de parlamentele naţionale din cele 27 de state membre. Ungaria și acum Polonia au ameninţat că vor bloca planul de redresare economică, dacă nu se renunţă la condiţionarea acordării fondurilor de la bugetul comunitar de respectarea standardelor democratice ale UE privind drepturile şi libertăţile. Polonia este vizată însă de procedura de activare a Articolului 7 al Tratatului de la Lisabona, lansată în decembrie 2017 de Comisia Europeană, din cauza îngrijorării europenilor față de evoluția statului de drept din această țară. Procedura este declanşată atunci când se constată că într-o ţară membră există un risc de încălcare gravă a valorilor UE şi poate duce la suspendarea dreptului de vot al statului respectiv în cadrul blocului comunitar. Războiul ideologic dintre cele două tabere s-a acutizat, după ce europarlamentarul olandez Mark Rutte a sugerat recent ca toate țările membre, cu excepția Ungariei și a Poloniei, să părăsească UE imediat și să formeze o nouă organizație, în care condiția de accedere să fie tocmai respectarea statului de drept. E greu de crezut că Germania, motorul blocului comunitar, ar vrea Polonia sau Ungaria în afara UE, în condițiile în care nici alte țări membre nu se simt deloc confortabil cu condiționarea fondurilor europene de respectarea statului de drept. Foarte probabil, însă, Germania și Franța se folosesc acum de statul de drept pentru a pune presiune și pentru a negocia de pe poziție de forță cu Varșovia și Budapesta într-o altă serie de chestiuni delicate, dar realizabile, cum ar fi piața unică, imigrația și schimbările climatice. În plus, Berlinul vrea ca polonezii să nu mai țină trena Statelor Unite în încercarea de a opri finalizarea gazoductului germano-rus „Nord Stream-2”. Deocamdată, cele două tabere aruncă cu amenințări, însă, foarte curând, vor trebui să găsească un numitor comun, în contextul în care lipsa de unitate a UE a dus deja la consolidarea pozițiilor Rusiei, Chinei și Americii în raport cu Europa.
Citește pe Antena3.ro
„Va fi un veto pentru UE. Dacă ameninţările şi şantajul sunt menţinute, vom apăra cu fermitate interesul vital al Poloniei!”
Jaroslaw Kaczynski
