Preşedinţia austriacă a UE stârneşte îngrijorări

În plină criză europeană privind primirea migranţilor şi viitorul sistemului de azil, apar îngrijorări legate de capacitatea Austriei, care are la putere un guvern aliat cu extrema-dreaptă, să conducă timp de şase luni o Uniune Europeană fisurată. 

Cancelarul Sebastian "Kurz şi guvernul său se joacă cu fricile şi răspândeşte discordie" în UE", a apreciat eurodeputatul ecologist belgian Philippe Lamberts, vorbind in plenul Parlamentului European la Strasbourg. Tânărul lider conservator de 31 de ani, la putere de şase luni în Austria, beneficiază totuşi de un sprijin puternic, cel din partea PPE, partidul de dreapta european care are majoritatea în PE şi de care aparţine formaţiunea lui Kurz. 

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, care provine tot din PPE, i-a luat apararea lui Kurz. "Noul guvern austriac este clar pro-european şi, prin urmare, nu există motive să ne temem", a spus Juncker. În opinia sa, coaliţia lui Kurz nu are nimic de-a face cu cea din anul 2000, când pentru prima dată în Austria, dreapta conservatoare OVP (Partidul Popular Austriac), s-a aliat cu partidul de extremă-dreapta al lui Jorg Haider. 

Atunci, intrarea la putere a FPO (Partidul Libertăţii din Austria),în ţara unde s-a născut Adolf Hitler, a provocat o undă de şoc: UE a menţinut timp de mai multe luni sancţiuni împotriva Vienei. In 2018 insa, guvernul în funcţie "are un program clar pro-european. În 2000, nu se întâmpla asta", a afirmat Juncker. 

Nu toti sunt insa de acord. "Cancelarul Kurz apără o agendă de dreapta dură pe plan naţional şi european. Agitaţia sa împotriva refugiaţilor maschează problemele urgente cu care se confruntă atât ţara sa, cât şi UE", a spus Lamberts. Exista riscuri?   

"Nu este pentru prima când un partid de extremă-dreapta este asociat la putere într-o ţară din UE, dar contextul politic este cu totul altul, deoarece pentru prima dată, el are mai mulţi aliaţi în jurul mesei de la Consiliu - cele 28 de state membre ale Uniunii -, cu Italia, Bulgaria şi Finlanda", a comentat Sébastien Maillard, director al Institutului Jacques Delors. 

După ce şi-a construit ascensiunea în ţara sa cu promisiunea unei politici migratorii fără concesii, Kurz a făcut acum din acest subiect una din priorităţile preşedinţiei austriece a UE, cu accent pe securitate, deoarece este vorba înainte de orice de protejarea frontierelor externe ale UE. "Migranţii vor fi o temă importantă pentru partidele de dreapta şi de extremă-dreapta în UE odată cu apropierea alegerilor europene" din luna mai a anului viitor, afirma Maillard. 

Marţi, eurodeputatul liberal Guy Verhofstadt, fost prim-ministru belgian, îl atenţiona pe Kurz: "A fi preşedinte al Consiliului nu e acelasi lucru cu a fi cancelarul Austriei. Trebuie să construiţi punţi, să faceţi compromisuri". De altfel, acesta este rolul ţării care asigură preşedinţie rotativă a UE, şi anume să găsească soluţii în rândul celorlalte 27 de state care nu sunt neapărat pe aceeaşi poziţie, să apropie ţările din Est de cele din Vest şi pe cele din Nord de cele din Sud. AGERPRES