Said Jalili, negociatorul-şef iranian, a declarat miercuri, înaintea plecării sale spre Geneva, că va aborda de o manieră "pozitivă" negocierile pe care le va începe joi cu cele şase puteri pe tema programului nuclear al Teheranului. Reuniunea de la Geneva este un test major după dezvăluirile unui al doilea centru de îmbogăţire a uraniului în Iran.
Şeful diplomaţiei europene, Javier Solana, va conduce discuţiile dintre Grupul 5+1 (ţările Consiliului de Securitate ONU - China, Franţa, Marea Britanie, Rusia, Statele Unite - plus Germania) şi negociatorul iranian, Said Jalili, acestea fiind primele de la negocierile din iulie 2008. G5+1 doreşte să obţină garanţii cu privire la programul nuclear iranian şi scopurile militare ale acestuia.
PROVOCĂRILE TEHERANULUI
Deşi Teheranul neagă caracterul militar al programului, chestiunea a devenit crucială vinerea trecută, după dezvăluirea existenţei unui al doilea centru secret de îmbogăţire a uraniului, la Qom, a cărui construcţie Teheranul a notificat-o Agenţiei Internaţionale pentru Energia Atomică (AIEA) abia la 21 septembrie. Anunţul a provocat un val de indignare în Occident, întrucât centrul de la Qom a întărit suspiciunile cu privire la intenţiile Teheranului de a se dota cu bomba atomică sub acoperirea unui program nuclear civil. Cel mai indignat a fost Washingtonul, care abia îşi schimbase strategia faţă de Iran, întinzând mâna Teheranului pentru dialog, după ce preşedintele american, Barack Obama, se asigurase de graţiile Moscovei, singura capabilă să vorbească Iranului. Dar consternarea abia urma. Ea s-a produs luni, când Teheranul a procedat la o demonstraţie de forţă, lansând rachete cu rază lungă de acţiune capabile să lovească Israelul.
Aceste provocări au determinat capitalele occidentale să avertizeze cu noi sancţiuni în caz că negocierile de la Geneva vor eşua.
Marţi, Iranul a încercat să temporizeze, afirmând că este gata să răspundă îngrijorării internaţionale, autorizând o inspecţie AIEA la Qom. Miercuri, AIEA a făcut cunoscut că Iranul "s-a pus de partea rea a legii", informând prea târziu despre existenţa celui de-al doilea centru de îmbogăţire a uraniului.
"Testul (cu privire la intenţiile reale ale Teheranului) va fi la 1 octombrie", a spus Solana, citat de AFP.
Până atunci, asigurarea lui Jalili privind "maniera pozitivă" a discuţiilor a fost "anulată" prin vocea preşedintelui iranian, Mahmud Ahmadinejad, care a afirmat că ţara sa va ieşi "fără pagube" de la reuniune.
SITURILE SUSPECTE
NATANZ - Uzina de îmbogăţire a uraniului a cărei existenţă a fost dezvăluită în 2002 este cea mai cunoscută instalaţie nucleară iraniană. Potrivit AFP, centrul, aflat sub supravegherea AIEA, are 8.000 de centrifuge, din care 4.600 în activitate. Instalaţiile de la Natanz pot adăposti 50.000 de centrifuge.
QOM - Uzina de îmbogăţire a uraniului, care se găseşte pe şoseaua dintre Teheran şi Qom, la 100 km de capitală, este în construcţie. Existenţa sa a fost notificată de Iran la AIEA la 21 septembrie, stârnind un val de indignare în Occident. Ar putea adăposti 3.000 de centrifuge.
ISPAHAN - Uzina de conversie, testată industrial în 2004, este controlată cu regularitate de AIEA. Tot aici, se află uzina de fabricare a combustibilului nuclear, inaugurată în aprilie 2009, cu o capacitate de producţie de 10 tone anual.
ARAK - Construcţia reactorului de apă grea este aproape terminată. Oficial, reactorul este destinat să producă plutoniu pentru cercetări medicale. Complexul are şi o uzină de producere de apă grea. Experţii AIEA au fost autorizaţi, în august, să viziteze complexul.
BOUCHEHR - Construcţia acestei centrale nucleare este în faza finală, urmând ca intrarea în funcţiune să aibă loc în lunile viitoare, după ce lansarea a fost întârziată de mai multe ori. Moscova a semnat, în 2005, un acord în valoare de un miliard de dolari pentru a încheia lucrările începute de Germania înainte de revoluţia islamică din 1979. Potrivit AFP, în 1992, Germania a refuzat să reia lucrările, sub presiunea SUA, invocând riscuri de proliferare a tehnologiei nucleare sensibile. Situl este obiectul controalelor AIEA.
TEHERAN - Acest centru de cercetări nucleare deţine un reactor de cercetare de 5 megawaţi, furnizat de americani înainte de revoluţia islamică şi care face obiectul supravegherii îndeaproape din partea AIEA.
SAGHAND - Această mină, cu rezerve estimate la 3.000-5.000 de tone de oxid de uraniu, permite Iranului să fabrice "yellowcake" folosit apoi în uzina de reconversie de la Ispahan.
Citește pe Antena3.ro