Prostie şi lipsă de pregătire. Cum pierde România banii europeni

Cotidianul austriac Der Standard încearcă să explice cum pulverizează birocraţia proiecte cu potenţial
În baza unui proiect european sprijinit de Guvernul austriac, 36 de funcţionari din cadrul centrelor de detenţie juvenilă din Tichileşti şi Craiova au participat la cursuri de formare profesională în instituţii similare din localităţile austriece, Gerasdorf şi Schwarzau. Timp de 36 de luni ei s-au perfecţionat, iar acum oferă tinerilor din Craiova şansa de a învăţa meseria de brutar, potcovar sau bucătar. Jurnaliştii cotidianului austriac Der Standard au urmărit cazul şi concluziile lor nu ne sunt deloc favorabile.

Directorul proiectului realizat de Federaţia Asistenţilor Sociali din Austria (Oesterreichischer Berufsverband der Sozialarbeiterinnen) şi de Ministerul de Justiţie din Austria (Bundesministerium für Justiz, Vollzugsdirektion), Herbert Paulischin, susţine că birocraţia română a pulverizat eforturile celor implicaţi în acest proiect. “Directorul închisorii din Craiova mi-a spus că acum a ajuns şi omenia la ei, însă sunt frustrat că angajamentul nostru şi al partenerilor români a fost pulverizat în câţiva ani de birocraţia din România. Am suferit pierderi financiare private de aproape 250.000 de euro. Această sumă ar fi trebuit să fie rambursată de Fondul Social European. A trecut un an de la finalizarea proiectului şi încă nu am primit nimic. Suma ar fi trebuit să o încasăm în luna ianuarie a anului 2012. Doar prin inflaţie s-au pierdut deja 40.000 de euro. Multe ONG-uri au contractat credite pe care acum nu le pot restitui, fiindcă banii nu au fost restituiţi. Unele au dat deja faliment”, spune Paulischin pentru Der Standard.

Administraţie politizată
Jurnaliştii austrieci nu se feresc să îi arate cu degetul pe cei în culpă: ”Vinovată pentru ce s-a întâmplat este în primul rând administraţia română extrem de politizată. Funcţiile nu se dau după competenţe, ci după apartenenţa politică. Funcţionarii nu cunosc legea şi procedura birocratică şi aşteaptă poruncile de sus”. Responsabilul în România pentru banii Fondului Social European este directorul AMPOSDRU (Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane), Cristian Ababei. “Avem termen de 45 de zile să facem plăţile. În România nu există un cadru legal pentru a obliga pe cineva să facă aceste plăţi”, spune Ababei, instalat de doar şase luni în această funcţie. “Ababei îşi dă silinţa, însă este clar că înaintea lui a domnit haosul. Astfel, instituţia pe care o conduce a uitat să trimită solicitările de rambursare la Bruxelles”, comentează jurnalista austriacă Adelheid Wolfl.

Plătit din banii statului
Cristian Ababei recunoaşte că, în momentul învestirii sale în funcţie, a dat peste nişte nereguli de o absurditate ieşită din comun. “A fost o surpriză uriaşă când am descoperit că între 2010 şi 2011 s-au alocat 200 de milioane de euro din bugetul statului pentru proiecte europene, dar la Comisia Europeană nu a ajuns nici o solicitare de decontare pentru aceste sume”, spune Ababei pentru Der Standard.

Haos la Bucureşti
Informaţia despre haosul de la Bucureşti este confirmată şi de purtătoarea de cuvânt a FSE din Bruxelles, Nadege Defrere. “Statul român a achitat 614 milioane de euro pentru proiecte europene, dar la Comisia Europeană a declarat doar 463 de milioane. România absoarbe doar 8,7% din fondurile alocate de FSE, fiind printre ultimele şi la absorbţia de alte fonduri. Am identificat punctele nevralgice în management şi în sistemul de control, ceea ce a dus la decizia Comisiei de a stopa rambursările în luna mai a anului 2012. Plăţile vor fi deblocate în momentul în care deficitele vor fi corectate. Între timp, Bucureştiul îşi va onora plăţile din sursele naţionale”, susţine Defrere.

Revine eterna şpagă
Herbert Paulischin consideră că activitatea celor interesaţi în proiecte europene este îngreunată de “şicanele funcţionarilor şi paranoia birocratică din sistem”. “Apar tot felul de controale, care iau toate actele la rând. Am ajuns să credem că suntem controlaţi în disperare fiindcă nu suntem dispuşi să dăm şpagă. Un funcţionar român mi-a scris că nu pot face plăţile din cauza unui articol 9, fără să spună despre ce lege e vorba. Un alt funcţionar nu ne-a acceptat nişte acte fiindcă nu era fiecare hârtie semnată cu stilou cu cerneală de culoare albastră. Nu de puţine ori, unele acte au fost pierdute de funcţionari în timpul controalelor. În acţiunea noastră, 90% înseamnă muncă de administraţie şi doar 10% de conţinut. Moştenirea comunistă a administraţiei criminale şi paranoide din România, dar şi administraţia gigantică din Bruxelles multiplică problemele noastre. Va fi foarte greu să mai găsim oameni dispuşi să se angreneze în proiecte. Românii nu au curajul să vorbească împotriva sistemului, fiindcă şi-ar pierde orice şansă de a mai primi ceva”, crede Paulischin.

“Aceasta este realitatea”
Cristian Ababei nu pare tentat să contrazică opiniile austriecilor şi vorbeşte despre un “sistem disfuncţional”. “Nu este o scuză. Aceasta este realitatea pe care eu şi echipa mea încercăm să o îndreptăm. S-au creat şi unele probleme cu fluxul de numerar, deoarece România a fost obligată să îşi atingă previziunile bugetare convenite cu creditorii externi. Se lucrează la un sistem care să fie de real ajutor celor interesaţi”, spune Ababei, citat de Der Standard.

Într-un interviu anterior, acordat jurnaliştilor români şi citat de agenţia Mediafax, Ababei declara că unul dintre motivele pentru care cererile de rambursare nu au fost trimise pentru decontare către CE este “lipsa de instruire a angajaţilor din cadrul Autorităţii de Management pe zona sistemului informatic”. "Motivele nu le poţi identifica. Tehnic, să zicem, la nivelul Autorităţii de Management se datorează lipsei de pregătire în ultima perioadă a oamenilor pentru a introduce în sistemul electronic, iar alte motive nu ştiu să vă răspund, pot să fie motive care nu sunt tehnice", a adăugat Ababei.