Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Poliţia germană s-a dotat cu un nou instrument high-tech pentru identificarea în câteva secunde a melodiilor neo-naziste, supranumit “Nazi Shazam”, aluzie la populara aplicaţie de recunoaştere a melodiilor, folosită pe telefoane mobile şi tablete.
În vizor, posturile de radio online
Autorităţile din Saxonia, pentru moment singurul land care utilizează acest instrument de depistare, speră să poată să repereze şi să închidă posturile de radio care emit pe Internet şi care difuzează melodii de propagandă care sunt interzise. “Muzica este o poartă de intrare către extremismul de dreapta, ştim prea bine, deci, după părerea mea, acest instrument este foarte important”, a explicat Markus Ulbig, ministrul de Interne al landului Saxonia, unul dintre landurile în care partidul neo-nazist NPD realizează cele mai bune scoruri, cu ocazia unei recente prezentări pentru presă.
Lista neagră
Hard-rock-ul neonazist este de multă vreme un instrument de recrutare important pentru grupările de extremă-dreapta, care distribuie CD-urile cu muzică în timpul manifestaţiilor lor.
Biroul federal de control al media periculoase pentru tineret a întocmit anul trecut o listă neagră cu 79 de titluri acuzate că îmbrăţişează ideologia neo-nazistă sau că ar conţine terminologie rasistă, potrivit revistei Der Spiegel.
Nu doarme niciodată
Programul, realizat în Saxonia, creează un cod unic sau o “amprentă digitală” pe baza frecvenţelor utilizate de melodii, apoi confruntă muzica suspectă cu o bază de date care conţine “amprente digitale” ale melodiilor interzise. “Programul este în mod clar mai rapid decât oamenii, şi, în plus, el nu are nevoie de somn”, a explicat un purtător de cuvânt al Ministerului saxon de Interne.
Dura o veşnicie
Până acum, ofiţerii de poliţie erau nevoiţi să asculte melodiile pentru a compara textele cu o vastă bibliotecă de titluri puse la index. “Ascultarea şi retranscrierea unui album dura o zi sau două”, explică Jens auf dem Keller, care se ocupă cu supravegherea media în cadrul poliţiei din Saxonia. Şi tot el adaugă că, odată cu era digitală şi noul program, nu mai durează decât câteva secunde recunoaşterea melodiilor problematice.
Aplicaţia
Pentru că tot am vorbit despre Shazam şi comparaţia cu acesta, demn de menţionat este faptul că această aplicaţie foloseşte o tehnologie similară, care analizează o melodie difuzată, recunoaşte titlul melodiei şi artistul care o interpretează.
Înainte de a ulitiza aplicaţia cea nouă în condiţii reale, oficialii din Saxonia au lansat un apel în întreaga ţară pentru a obţine eşantioane de melodii, pentru a-şi putea mări baza de date, care conţine pentru moment 3.500 de melodii interzise.
De unde a venit ideea
Ideea le-a venit după ce numărul posturilor de radio cu emisie pe Internet şi orientare de extremă-dreapta a crescut în 2011 şi 2012. Şi, pe măsură ce grupările respective îşi dezvoltă activitatea online, poliţia este obligată să se adapteze şi să pună în aplicare metode de supraveghere a Internetului din ce în ce mai sofisticate.
“Neo-naziştii şi-au modificat strategiile, părăsind din ce în ce mai mult lumea reală, pentru a se muta în cea virtuală”, subliniază Julia Wolrab, din partea asociaţiei “Contra Uitării, Pentru Democraţie”, care ajută persoanele confruntate cu propaganda extremistă online.
Tertipuri ale extremei-drepte
Într-un raport din 2013, organizaţia publică de control a media jugendschutz.net (protejarea tineretului) explică că grupări de extremă-dreapta utilizează aplicaţii pentru mobile pentru a difuza muzică sau clipuri video membrilor lor, şi se folosesc de coduri QR (coduri de bară care te trimit la site-uri web sau la alte conţinuturi online) pentru a recruta noi adepţi.
Organizatorii “Zilei viitorului german” care s-a organizat în 2012 la Hamburg, de exemplu, încurajau participanţii să îşi lipească coduri QR pe genţi sau tricouri pentru a se conecta discret la site-ul lor internet.
Înselătoare
Raportul constata, de asemenea, o creştere, între 2011 şi 2012, cu circa 50% a numărului de mesaje de extremă-dreapta pe reţelele sociale şi observa o tendinţă de extindere a campaniilor pe aceleaşi reţele, evitând cu grijă simbolurile naziste tradiţionale pentru a seduce un număr cât mai mare de persoane.
“La prima vedere, paginile lor nu sunt cu nimic diferite faţă de o pagină obişnuită de Facebook sau a unui blog creat de dumneavoastră sau de mine”, explică doamna Wolrab, a cărei asociaţie cooperează cu protecţia tineretului. “Strategia este aceea de a avea un aer cât mai normal posibil, pentru a nu da de bănuit şi pentru a câştiga cât mai mulţi adepţi”, adaugă aceasta în încheiere.
Probleme de legalitate
Revista germană Der Spiegel mai scrie însă că nu este foarte clar încă dacă sistemul va fi adoptat de miniştrii de Interne din celelalte landuri sau de Guvernul federal. Sunt o serie de chestiuni legale care trebuie rezolvate înainte ca acest program să fie adoptat oficial. De exemplu, justiţia trebuie să determine dacă identificarea automată a muzicii care este difuzată într-o sală poate sau nu constitui o supraveghere acustică. Şi asta, cu atât mai mult acum, când chestiunea supravegherii globale este atât de sensibilă, 2013 fiind anul în care lumea a aflat că este spionată de americani şi nu numai.
Citește pe Antena3.ro
