Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În ultimele săptămâni, Casa Albă, o parte dintre aliații săi occidentali, și guvernul ucrainean au sunat mobilizarea generală la granița dintre Rusia și Ucraina, invocând scenariul iminenței unei alte intervenții în forță a armatei ruse, după cele din Crimeea și Donbas. În loc să declanșeze noi ostilități militare pe teritoriul Ucrainei, liderul de la Kremlin ar putea încerca să folosească însă avantajul întreținerii unui conflict fără sfârșit, însoțit de negocieri interminabile, în zonele deja ocupate, prin care să blocheze aderarea Kievului în structurile euroatlantice.
O serie de generali americani și de lideri ai Alianței Nord-Atlantice și-au exprimat în ultimele zile îngrijorarea față de masarea impresionantă de trupe ruse la frontiera cu Ucraina, în vederea unei iminente ofensive militare pe teritoriul țării vecine.
În pofida acestui scenariu, promovat intens de Washington, este foarte posibil ca președintele Vladimir Putin să-și fi propus exact opusul, mai exact să înghețe conflictul din regiunea Donbas, alegând astfel cea mai eficientă și poate singura garanție că Ucraina va rămâne în afara NATO.
Rușii vor negocieri directe cu SUA
Citește pe Antena3.ro
Într-o întrevedere organizată săptămâna trecută la Stockholm, șefii diplomațiilor americană și rusă, Antony Blinken, respectiv Serghei Lavrov, au prezentat evaluări total contradictorii asupra situației din estul Ucrainei. Blinken a insistat că singurul risc al izbucnirii unui război este amenințarea unei agresiuni a Rusiei, în timp ce Lavrov a invocat, drept principal motiv, pericolul extinderii NATO spre Est.
Singurul lucru cu care cei doi au fost de acord este că președinții Biden și Putin trebuie să discute direct despre acest conflict, lucru care se va întâmpla astăzi, în timpul unei videoconferințe.
De altfel, Kremlinul aștepta de multă vreme să abandoneze negocierile de pace cu Ucraina, sponsorizate de Franța și Germania în aşa-numitul format Normandia, în favoarea unui dialog direct cu Washingtonul, care ar rezona cu fostul statut de superputere al Moscovei.
După confirmarea videoconferinței Biden-Putin, o serie de analiști ruși, cu puternice legături la Kremlin, au anunțat că riscul izbucnirii unui război s-a diminuat, iar cele două părți au pregătit terenul pentru negocieri diplomatice.
Calculele Moscovei în privința deschiderii unui front paralel de tratative s-ar putea dovedi însă greșite. În afara recentelor sale amenințări cu „consecințe severe”, inclusiv sancțiuni „cu un mare impact” în cazul unei noi invazii, Blinken a precizat în mod repetat că cea mai bună cale de pace în zonă este reîntoarcerea Rusiei la negocierile în cadrul acordurilor de pace Minsk 2, parte a formatului Normandia.
Putin a refuzat însă în ultimele luni să participe la reuniunile din Normandia, respingând chiar și rugămintea personală a cancelarului german demisionar, Angela Merkel. Mulți experți consideră că acordurile Minsk 2 sunt efectiv moarte, nici Rusia, nici Ucraina nefiind dispuse să își îndeplinească obligațiile convenite.
Casa Albă nu are ce să ofere
Chiar dacă Biden ar accepta negocieri directe cu Putin sau dacă SUA și-ar asuma un rol oficial într-un format Normandia extins, Casa Albă nu are multe de oferit pentru a satisface cererile Rusiei, fără a submina suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, față de care America și NATO și-au asumat un angajament ferm.
SUA și aliații săi nu vor recunoaște anexarea Crimeei de către Rusia și nici nu vor exercita presiuni asupra Kievului în vederea renunțării la teritoriile din estul Ucrainei, ocupate în prezent de către separatiștii pro-ruși, susținuți de Moscova. America și aliații săi nu-i vor acorda Rusiei nici drept de veto în privința ambițiilor Ucrainei de a adera la NATO și UE.
„Doar Ucraina și 30 de aliați NATO vor decide momentul când Ucraina va fi gata să se alăture Alianței!”, declara secretarul general al blocului transatlantic, Jens Stoltenberg, cu câteva zile în urmă. „Rusia nu are drept de veto. Rusia nu are nimic de spus. Rusia nu are niciun drept să stabilească o sferă de influență, încercând să-și controleze vecinii!”, mai spunea el.
Moscova nu poate ataca
Deși nu pun la îndoială informațiile SUA cu privire la masarea de trupe ruse la graniță, o serie de aliați NATO, citați de presa americană, sunt sceptici în legătură cu avertismentele Casei Albe asupra iminenței unei invazii ruse. În convorbiri private, ei pun sub semnul întrebării probabilitatea ca Putin să vrea să înceapă un alt război.
O analiză internă pregătită pentru oficialii și diplomații Comisiei Europene, citată de site-ul „Politico”, a ajuns la concluzia că este puțin probabil ca Rusia să lanseze acum un atac, deoarece nu dispune de capacitățile logistice necesare pentru a susține o invazie de amploare în Ucraina.
În schimb, arată analiza, este mult mai probabil ca Moscova să folosească mobilizarea trupelor pentru a-și exprima nemulțumirea crescândă față de intensificarea legăturilor militare dintre SUA, Marea Britanie și NATO cu Ucraina, precum și față de achiziționarea de către Kiev de noi arme, inclusiv o dronă înarmată, fabricată în Turcia, care a fost folosită recent pentru a trage asupra artileriei separatiste.
Deși NATO nu are o prezență permanentă de trupe în Ucraina, aliații au dezvoltat legături strânse cu forțele ucrainene, inclusiv prin antrenamente, exerciții comune și vânzarea de sisteme de armament.
Calculele lui Putin
Chiar dacă Putin ar dori să invadeze și alte zone din Ucraina, el pare decis, deocamdată, să încerce îndeplinirea unui obiectiv mult mai realizabil: împiedicarea aderării vecinilor săi la NATO.
Până și unii membri europeni ai NATO s-au opus în trecut aderării Ucrainei la alianță, afirmând că acest lucru ar provoca Moscova. Putin a insistat mult timp că SUA și-au încălcat o promisiune față de Rusia, prin acceptarea țărilor din Est în blocul transatlantic.
Foarte probabil, el crede acum că singura sa garanție de a ține Ucraina în afara NATO este să prelungească status quo-ul în Donbas, susținând un conflict înghețat asemănător celor din Transnistria, în Moldova, și din regiunile georgiene Osetia de Sud și Abhazia.
Putin știe că, din cauza angajamentului de apărare colectivă al NATO, devine practic imposibil pentru aliați să accepte un nou membru, blocat într-un conflict militar în plină derulare.
În aceste condiții, având în vedere eșecul de până acum al formatului Normandia, Occidentul ar putea fi îngrijorat de faptul că obiectivul lui Putin este tergiversarea actualei situații, prin continuarea unor discuții ce nu vor duce nicăieri pentru o perioadă foarte lungă de timp.
