
Citând surse din serviciile de securitate est-europene, cotidianul german Bild vorbește despre presiunile făcute de Rusia pentru ca trupele americane să fie retrase din toate statele NATO care au aderat la alianță după 1990. În această eventualitate, experții consultați de Bild se tem de o invazie militară rusă în țările baltice și în Polonia.
Mika Aaltola, europarlamentar finlandez care anul trecut a candidat la funcția de președinte al țării, a scris ieri pe X: „Statele Unite ne-au dat trei săptămâni pentru a ajunge la un acord asupra termenilor de capitulare a Ucrainei. Dacă nu o facem, Statele Unite se vor retrage din Europa”. Conform presei finlandeze, Aaltola își bazează informația pe surse confidențiale din SUA și NATO.
Chemarea lui Antonescu: „Să ieșim din încremenire”
Candidatul comun al coaliției de guvernare la alegerile prezidențiale, Crin Antonescu, afirmă că, în acest context, este nevoie de o reuniune de urgență a Consiliului Suprem de Apărare a Țării.
„O țară nu se apără cu mâinile-n sân. Discuția despre întoarcerea parteneriatelor strategice la anul 1997 este una serioasă și nu putem să tăcem sau să așteptăm un semn. Trebuie să ieșim din încremenire și să facem doi pași simpli: 1 - să se întrunească urgent Consiliul Suprem de Apărare a Țării și, ulterior, să se comunice clar și punctual ce s-a discutat; 2 - să se organizeze o întâlnire a tuturor liderilor politici pro-europeni din România. Spun toți, pentru că soarta țării ne privește pe toți. Indiferent de poziționarea ideologică”, a scris Antonescu, joi, pe pagina sa de Facebook.
Să explicăm românilor, în primul rând, și partenerilor externi în al doilea, că nu mor caii când vor câinii. Și politica mare, deși nu pare, nu se face pe rețelele de socializare
Crin Antonescu
Citește pe Antena3.ro Moartea ciudată a unui tânăr, vedetă pe TikTok, la doar 16 ani. Anunțul a fost făcut de familia lui
„După ce au apărut în discuția publică informații privind dialogul dintre Administrația Trump și Kremlin unde, din informațiile pe care le avem, se vorbește despre solicitări ale Rusiei care exced Ucraina, care se referă la Flancul Estic al NATO, care se referă direct la România în sensul revenirii la pozițiile din 1997, adică de dinainte de aderarea României la NATO, cred că acesta este un lucru de mare gravitate, nu doar de mare interes (…) Suntem într-un moment critic, în care este foarte important să ne definim pozițiile și să oferim celor care reprezintă România o platformă, o bază de susținere pe care să spună foarte clar că în ceea ce privește România și calitatea de membru al NATO, și toate bazele militare care s-au construit în România sau urmează să se construiască în România ca urmare a acestei calități sau ca urmare a Parteneriatului Strategic dintre România și SUA, pentru noi nu sunt de pus în discuție. Pentru noi nu este acceptabil ca regimul de la Kremlin să impună aliaților sau să ceară aliaților noștri lucruri care vizează în cel mai înalt grad securitatea României ca țară”, a mai afirmat Antonescu.
Diaconescu și Hurezeanu, de la agonie la liniștire
Ministrul român de Externe, Emil Hurezeanu, a respins ieri ideea că România ar putea ajunge din nou în sfera de influență a Rusiei, subliniind că apartenența la NATO și UE, precum și prezența bazelor militare americane, oferă garanții de securitate.
Întrebat de jurnaliști ce s-ar întâmpla totuși dacă Statele Unite și-ar retrage trupele din estul Europei, inclusiv din România, Hurezeanu a afirmat că SUA nu au niciun motiv să-și retragă trupele din estul Europei și că, în acest moment, nu există o schimbare reală a sferelor de influență.
Deși au avut loc discuții la Riad între americani și ruși, nu există concluzii definitive sau confirmări privind o posibilă redistribuire a influenței în Europa, a spus ministrul.
Cu o zi înainte, șeful cancelariei prezidențiale, Cristian Diaconescu, a declarat în exclusivitate în emisiunea Sinteza Zilei de la Antena 3 CNN că în negocierile SUA-Rusia de la Riad, delegația rusă a cerut o nouă împărțire a sferelor de influență și retragerea Statelor Unite din estul Europei, inclusiv din România. „Statele Unite au refuzat, în acest moment”, a spus Diaconescu. Întrebat de Mihai Gâdea dacă România are garanții în acest moment că acest lucru nu se va întâmpla, fostul ministru de Externe a răspuns: „Nu avem garanții”.
Europa s-a uitat la prea multe filme de la Hollywood
Statele Unite vor ajunge să lase baltă Ucraina, așa cum au făcut-o în Afganistan, a declarat profesoara de relații internaționale Nina Hrușciova, stră-strănepoata fostului lider sovietic Nikita Hrușciov, într-un interviu acordat agenției spaniole de presă EFE.
„La urma urmei, SUA, atunci când le convine și din diferite motive, te lasă mereu baltă”, a apreciat ea.
De altfel, unii analiști consideră că retragerea SUA din Afganistan l-a convins pe Putin că Occidentul nu va veni în ajutorul Ucrainei în caz de război.
Hrușciova, care este profesor de relații internaționale la The New School din New York, amintește că liderii europeni, în special președintele francez Emmanuel Macron, au vorbit despre crearea propriului sistem de securitate încă din timpul mandatului precedent al lui Trump. „L-ați creat? Ați făcut vreun progres? (...) Europa trebuie să înțeleagă că nu poate avea încredere în SUA”, insistă ea.
Hrușciova consideră că „Europa a pierdut” confruntarea cu Rusia, întrucât s-a uitat la prea multe filme de la Hollywood în care „binele învinge răul”.
Ea spune că actualul președinte american nu are „un plan de pacificare” a Ucrainei pentru că, spune ea, Trump nu este un jucător de șah, adică un strateg, ci este un jucător de table, altfel spus, un tactician.
Hrușciova consideră că relația dintre Putin și Trump practic nu s-a schimbat de la primul lor summit din 2018, de la Helsinki. Ea rememorează că Putin chiar l-a ajutat pe președintele american să răspundă la întrebări, iar Trump și-a contrazis serviciile secrete, preferând să dea crezare afirmațiilor omologului său rus, cum că Moscova nu a intervenit în alegerile din SUA din 2016. Hrușciova crede că ambii lideri vor „să reia” cooperarea de unde au lăsat-o când Trump a părăsit Casa Albă în 2020.