Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Fostul premier britanic chemat să dea explicaţii despre decizia de a trimite trupe în Irak pentru răsturnarea lui Saddam Hussein a recunoscut că programul de producere a armelor biologice şi chimice de distrugere în masă, de care a fost acuzat fostul dictator irakian, dar despre care nu s-au găsit dovezi clare, nu a reprezentat o ameninţare atât de periculoasă nici măcar după atentatele din 11 septembrie 2001.
În schimb, Blair, care a fost audiat astăzi de comisia parlamentară a lui Sir John Chilcot, timp de şase ore, cerându-i-se explicaţii despre decizia de a trimite trupe în Irak, în 2003, s-a apărat, afirmând că numai "percepţia" asupra unui astfel de pericol s-a acutizat după atentatele teroriste. Politica externă a Marii Britanii şi Statelor Unite s-a transformat după atentatele teroriste antiamericane - un eveniment ce a a modificat şi "calculele riscului" pentru "aliaţii transatlantici", a explicat Blair, citat de timesonline.
Dosarul "pericolului" irakian, prezentat în Camera Comunelor de Blair, în septembrie 2002, cuprindea şi motivul - discreditat acum - că Saddam Hussein ar fi fost în stare să declanşeze armele de distrugere în masă "în numai 45 de minute".
Dar tocmai prezentarea exacerbată a riscului terorist pe care l-ar fi prezentat regimul fostului dictator, a cărui ţară se afla de ani buni sub embargo, internaţional, a fost cel mai puternic argument de care era nevoie pentru autorizarea invaziei internaţionale în Irak, în 2003.
LAŞ ŞI MINCINOS
Blair a venit vineri la audieri cu două ore mai devreme şi s-a strecurat în sala de audieri pe uşa din spate, ca să evite întâlnirea cu protestatarii vehemenţi. Câteva sute de manifestanţi, între care cei mai mulţi erau membri ai familiilor militarilor ucişi în Irak, se adunaseră dis-de-dimineaţă în faţa centrului de conferinţe "Regina Elizabeta a II-a", cu pancarte pe care scria "Blair a minţit/ Mii de oameni au murit" sau "Blair laşul" şi "Blair mincinosul" ("Bliar", inversare de litere, în original n.r.). Protestatarii îşi mânjiseră şi palmele în roşu, pentru a sugera ideea sacrificării soldaţilor şi a oamenilor nevinovaţi în războiul din Irak.
Cu toate acestea, Blair nu numai că nu şi-a cerut iertare nici ieri faţă de cei care îşi pierduseră copiii şi rudele în acel război, dar a sfidat şi asistenţa cu apărările lui, afirmând că "ar face-o din nou" dacă ar mai fi nevoie. "Monstrul" Saddam "ar fi putut ucide milioane de oameni nevinovaţi printr-un atac cu arme chimice", a mai spus Blair şi, în acest context, fostul premier britanic a menţionat şi Iranul, ţară care figurează pe "lista neagră" a Washingtonului, privind statele care întreţin şi generează terorismul.
Blair, care a fost poreclit şi "căţeluşul lui George W. Bush", a ţinut morţiş să spună acum că nu fostul preşedinte american l-a determinat să ia decizia trimiterii de trupe britanice în Irak, ci că el însuşi a decis acest lucru. Totuşi, în aprilie 2002, cu 11 luni înainte de declanşarea ofensivei împotriva Irakului, Blair se sfătuia cu Bush între patru ochi, la ferma texană a preşedintelui american. Vineri însă, fostul premier britanic a spus că "nu a discutat chestiuni exprese, specifice" privind o eventuală invazie în Irak, ci doar l-a asigurat pe preşedintele american, cum a făcut-o de altfel şi public mai târziu, că "Marea Britanie va fi alături de SUA" în confruntarea cu o asemenea "ameninţare".
