Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Referendumul din Turcia privind elaborarea unei noi Constituţii s-a bucurat de succes răsunător.
Potrivit rezultatelor parţiale de la numărătoarea voturilor, duminică seara, după deschiderea a 67% din buletinele de vot, 61% dintre votanţi răspunseseră "DA" pentru amendarea noii Constituţii a ţării, a transmis postul de televiziune turc NTV, citat de BBC online.
La aflarea acestor rezultate, opoziţia turcă a comentat că partidul de guvernământ caută să obţină un "nivel de control periculos asupra sistemului juridic" al ţării. Guvernul turc, condus de premierul Recep Erdogan, a explicat însă că, prin iniţiativa sa, încearcă să aducă Constituţia mai aproape de standardele Uniunii Europene.
Partidul premierului, AKP (Partidul pentru Justiţie şi Dezvoltare) a intrat în nenumărate rânduri în conflict cu înalta justiţie, care se consideră "gardianul" valorilor seculare ale ţării.
Cele 26 de amendamente ale noii Constituţii, între care o mare parte dintre acestea au fost susţinute de UE, au fost prezentate electoratului chemat la referendum ca fiind îmbunătăţiri aduse Constituţiei ce datează din 1982 şi care a fost concepută de o juntă militară, ajunsă la putere prin lovitură de stat, exact acum 30 de ani (12 septembrie 1980).
Unii analişti politici consideră că actualul referendum ar fi un fel de pariu politic al premierului, care vrea să diminueze puterile armatei şi ale justiţiei şi să integreze ţara mai repede în structurile europene. Erdogan este convins că viitoarea Constituţie va înlătura pericolul intervenţiei armatei în politica ţării - armata a dat jos patru guverne în ultimii 50 de ani -, iar puciurile militare nu se vor repeta.
Totuşi, viitoarea lege de bază a ţării are şi unele lacune, criticabile după părerea unora, cel mai important fiind acela că nici acum minoritatea kurdă nu a fost menţionată în noua Constituţie.
În ceea ce priveşte puterea justiţiei, două amendamente sunt considerate de opoziţie "o lovitură islamistă pe uşa din spate", acestea putând garanta o putere excesivă a guvernului asupra sistemului judiciar.
