Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Uniunea Europeană poate face faţă temporar unei încetări a livrărilor de gaze ruseşti care tranzitează Ucraina, dar la un preţ ridicat, şi trebuie să investească în infrastructura pentru gazul lichefiat dacă vrea să-şi reducă dependenţa faţă de Moscova, a anunţat miercuri Comisia Europeană, relatează AFP.
UE rămâne “extrem de vulnerabilă”, deoarece importă de zece ani 53% din consumul său de energie, ceea ce o costă un miliard de dolari pe zi, iar “principalul furnizor este Rusia, pentru 39% din achiziţiile de gaz şi 33% din achiziţiile de petrol”, a subliniat preşedintele Executivului european Jose Manuel Barroso.
Însărcinată de liderii europeni să caute opţiuni pentru a reduce această dependenţă, Comisia Europeană a prezentat miercuri două ample documente: un studiu privind securitatea energetică şi un plan de acţiuni.
Aceste opţiuni includ “dezvoltarea energiilor regenerabile” sau “exploatarea resurselor de carbon şi nucleare şi a gazelor de şist”.
Ele constituie “un pachet extrem de bun”, a comentat Jose Manuel Barroso la o conferinţă privind energia la 21 mai la Bruxelles. Preşedintele CE le va prezenta la summitul european organizat la Bruxelles la 26 şi 27 iunie.
Însă, în cazul unei crize în această iarnă, dacă Gazprom va opri livrările de gaze către Ucraina în absenţa unui acord privind reglementarea problemei datoriei, Uniunea Europeană s-ar putea afla în dificultate, recunoaşte o sursă europeană.
UE a achiziţionat 133 de miliarde de metri cubi de gaze de la Rusia în 2013, iar 63 de miliarde de metri cubi au trecut prin Ucraina.
Dacă tranzitul ar fi întrerupt, UE s-ar putea îndrepta spre alţi furnizori şi spre rezervele sale. Statele membre au în prezent 47,3 miliarde de metri cubi în rezervoarele lor, echivalentul a 58,6% din capacităţile lor de depozitare.
Însă ele vor trebui să dea dovadă de solidaritate cu partenerii afectaţi cel mai mult de întreruperea aprovizionării. Rezervele s-ar epuiza repede, dacă nu ar fi impusă o reducere a consumului intern în cele mai dependente ţări.
Statele membre s-ar putea îndrepta de asemenea spre alţi furnizori ai lor tradiţionali, în special Norvegia, însă această ţară este în prezent “la limita capacităţilor sale şi nu ar putea furniza un surplus de 130 de milioane de metri cubi pe zi decât timp de câteva zile”, a indicat o sursă europeană.
Sporirea achiziţiilor de gaz natural lichefiat este de asemenea o alternativă, însă preţurile sunt mai ridicate decât pentru gazul rusesc, a explicat sursa citată.
Statele s-ar putea îndrepta de asemenea spre Gazprom pentru ca gigantul rus să majoreze cantităţile transportate de Northstream, gazoductul care ajunge direct în Germania. Însă această soluţie ar consolida dependenţa faţă de Moscova şi ar face jocul preşedintelui rus Vladimir Putin, care a făcut apel la europeni să susţină construcţia de gazoducte care să ocolească Ucraina.
Citește pe Antena3.ro
