România este singura țară din Europa care poartă ștampila groaznică de „rai al pedofililor”. Titlul este folosit de presă de cel puțin două decenii, dar la nivel legislativ și al acțiunilor de combatere a fenomenului nociv autoritățile au rămas într-o condamnabilă pasivitate. Cazurile dramatice de abuzuri sexuale asupra minorilor sunt o constantă care arată că „terenul românesc” este propice pentru pedofili. Puținele anchete asupra unor cazuri de pedofilie arată rolul comunicațiilor online în racolarea victimelor.UE impune, din 21 decembrie 2020, un regulament care permite detectarea și raportarea abuzurilor sexuale asupra copiilor în mediul online.
Acum un an exploda drama fetiței ucise din județul Dâmbovița. În 20 septembrie 2019 este descoperit cadavrul micuței Adriana Mihaela Fieraru, sugrumată și aruncată pe un câmp. Ancheta conduce rapid spre făptaș: un olandez care o răpise pe Adriana pe stradă, când copila se îndrepta spre casă, după ce ieșise de la școală. Johannes Visscher venea frecvent în România, dar, deși era cunoscut în Olanda pentru derapajele sexuale și de comportament antisocial, nu se afla și în atenția autorităților de la București. Vicii de procedură și de comunicare polițienească au favorizat crima odioasă din 20 septembrie. Pedofilul s-a sinucis după ce a fost dat în urmărire internațională, în 23 septembrie 2019, dosarul fiind clasat în ceea ce privește crima de la Gura Șuții. Potrivit declarațiilor lui Bogdan Licu, procurorul general interimar, ancheta continua pentru a stabili cercul de complici și modul de racolare a victimelor pedofilului. După un an de la crimă, Parchetul nu a mai difuzat nicio informație legată de rezultatele anchetei care se derula în colaborare cu autoritățile olandeze. Criminalul pedofil a acționat singur - este varianta cea mai comodă pentru a pune capăt acestui caz zduduitor, care venea după eșecul crimelor de la Caracal. Dincă atrăgea adolescente și apoi le ucidea, tot singur, tot fără complici, într-un oraș al relațiilor strânse dintre criminalitate și poliție.
Străinii dezaxați exploatează apatia autorităților
Până în 2015 erau finalizate o serie de anchete privind cetățeni străini care acționau în raiul pedofililor. Turismul sexual care îi viza pe minori și cazurile de pedofilie ajunse în instanțe au fost relevate de o anchetă jurnalistică semnată de Adriana Oprea. Dosare celor 15 cazuri instrumentate de polițiști și procurori au ca numitor comun cadrul favorizant de sărăcie al populației și lipsa de supraveghere a copiilor instituționalizați. Tenebrele din canalele de la Gara de Nord, haosul din căminele unde copiii străzii sunt plasați sunt locurile în care rețele de proxeneți și pedofili străini acționează în voie. Arsenalul de momire este „clasic”: cu mici cadouri sau pur și simplu cu mâncare oferită unor copii înfometați, victimele sunt atrase cu ușurință. Informațiile din anchete sunt cutremurătoare. Doi nemți, cunoscuți de poliția din Germania pentru pedofilie, acționează nestingheriți în România. Ei racolează un grup de copii instituționalizați, îi droghează și apoi îi abuzează. Elvețianul W. viza copiii străzii folosind aplicația Google translate voice, metodă utilizată frecvent de pedofilii care practică turismul sexual în România. Racolat de W. prin intermediul laptopului, copilul-victimă dus într-un apartament închiriat din Piața Romană este întrebat dacă-i este foame și este îndemnat să ia ce vrea din frigider. Apoi, pedofilul l-a dezbrăcat și l-a fotografiat. W. a fost arestat la București, în iulie 2015. În urmă cu zece ani fusese condamnat în Elveția pentru deținerea și distribuirea de materiale pornografice cu minori. La intrarea în România, țară pe care o vizita de 10-12 ori pe an, nu figura pe vreo listă de suspecți transmisă de elvețieni.
Tenebrele din canalele din Gara de Nord, haosul din căminele unde sunt plasați copiii străzii sunt locurile unde rețelele de proxeneți și pedofili acționează în voie
Pedepse reduse la jumătate
Elvețianul acuzat de pedofilie, cu fapte multiple de corupere a minorilor, a fost pedepsit în 2016 de Tribunalul București la 7 ani și 8 ani închisoare. Decizia a fost atacată la Curtea de Apel București, care a redus pedeapsa la jumătate și i-a interzis pentru 5 ani intrarea în România. CSM a declanșat o analiză asupra soluțiilor din dosarele care se referă la abuzuri, asupra actelor de violență și agresiuni sexuale asupra minorilor. Procurorul general Gabriela Scutea și-a exprimat explicit reținerea față de demersul aprobat prin vot de plenul Consiliului Superior al Magistraturii
Abuzuri sexuale în mediu online pot fi detectate în continuare
Comisia Euroeană a reacționat față de proliferarea abuzurilor sexuale asupra minorilor în mediul online. În 14 septembrie, Comisia a informat că din 21 decembrie 2020, Codul European al Comunicațiilor Electronice se va aplica integral. Potrivit comunicatului, Comisia a propus un regulament provizoriu pentru a se asigura că furnizorii de servicii de comunicații online pot continua să detecteze și să raporteze abuzuri sexuale asupra copiilor în mediul online și să elimine materialele care conțin abuzuri sexuale asupra copiilor. Consecința principală a acestui regulament european, analizat de publicația specializată juridice.ro, este că o serie de servicii de comunicații electronice - poștă electronică, mesagerie - va intra în sfera de aplicare a Directivei privind confidențialitatea și comunicațiile electronice. Directiva în sine nu conține un temei juridic explicit privind prelucrarea voluntară a datelor despre conținutul sau datele de transfer în scopul detectării abuzului sexual asupra copiilor în mediul online. Practic, difuzorii ar putea să fie obligați să își întrerupă activitatea, cu excepța cazurilor în care statele membre vor adopta măsuri naționale specifice. Serviciile de comunicații online își vor putea continua activitățile de detectare a abuzurilor sexuale ale copiilor pe internet. Regulamentul propus de Comisia Europeană oferă garanții în sensul vieții private și a datelor cu caracter personal. Regulamentul are un domeniu de aplicare restrâns, limitat la permiterea continuării activităților voluntare actuale, sub rezerva respectării Regulamentului general privind protecția datelor, iar prelucrarea datelor va fi limitată la ceea ce este necesar pentru detectarea și raportarea cazurilor suspecte.
Modificare legislativă pentru stoparea pedofiliei nu se află pe agenda de priorități a ministrului Justiției