Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Pe de altă parte, instanţa a respins mai multe excepţii ridicate de consilierul juridic care reprezintă la proces Administraţia Prezidenţială, însă i-a admis o cerere de sesizare a Curţii Constituţionale, pentru a clarifica ce înseamnă activitate juridică şi învăţământ superior juridic.
"Admite cererea de sesizare a Curţii Constituţionale a României, formulată de pârâtul Preşedintele României, prin Administraţia Prezidenţială. Sesizează Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 61 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, în măsura în care aceste dispoziţii legale ar fi interpretate în sensul că sintagma 'activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior' ar putea viza, pe de o parte, doar activitatea didactică din cadrul unei Facultăţi de drept, iar nu şi activitatea didactică de predare a diferitelor discipline de drept în cadrul oricăror facultăţi (ca instituţii de învăţământ superior), respectiv, pe de altă parte, ar putea viza exclusiv funcţia de avocat, judecător, procuror, notar sau consilier juridic, iar nu şi activitatea de cercetare (în domeniile dreptului), cercetare ştiinţifică (în domeniile dreptului), consultanţă juridică de specialitate inclusiv în administraţia publică ori în elaborarea de acte normative, prin raportare la dispoziţiile art. 53, art. 143 din Constituţia României. Respinge excepţia inadmisibilităţii cererii, invocată de pârâţi prin întâmpinări ca nefondată. Respinge excepţia tardivităţii cererii, invocată de pârâtul Preşedintele României, prin Administraţia Prezidenţială prin întâmpinare, ca nefondată. Respinge excepţia lipsei de interes, invocată de pârâţi prin întâmpinări, ca nefondată. Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei, invocată de pârâţi prin întâmpinări ca nefondată. Respinge cererea de suspendare ca nefondată", se arată în minuta instanţei.
Decizia a fost luată de judecătoarea Georgeana Viorel, şefa Secţiei a IX-a Contencios, care a participat la celebra conferinţă de presă din 11 decembrie 2025, pe tema dezvăluirilor din reportajul Recorder, poziţionându-se în prima linie alături de conducerea CAB.
În acest proces, avocata AUR Silvia Uscov a solicitat anularea decretului semnat de preşedintele Nicuşor Dan, prin care Dacian Cosmin Dragoş a fost numit în funcţia de judecător la CCR.
De asemenea, în subsidiar, avocata a solicitat suspendarea efectelor decretului de numire, până la judecarea pe fond a cererii de anulare.
Principalul argument al avocatei este că Dacian Dragoş nu are vechimea minimă de 18 ani în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior.
Astfel, Silvia Uscov susţine că vechimea necesară pentru a fi numit la CCR trebuie să fie realizată în activitatea practică juridică (avocat, consilier juridic, judecător, procuror) sau în cea universitară, dar exclusiv cu profil juridic, însă Dacian Cosmin Dragoş a activat ca profesor universitar la Facultate de drept doar aproximativ 3 ani şi 4 luni (perioada octombrie 1998 - februarie 2002), iar restul carierei sale s-a desfăşurat la Facultatea de Ştiinţe Politice şi Administrative de la Universitatea 'Babeş-Bolyai', care, deşi predă materia de Drept, nu constituie învăţământ juridic superior în sensul constituţional şi legal al acestei noţiuni.
De cealaltă parte, reprezentanţii Administraţiei Prezidenţiale au explicat că la dosar există dovezi care atestă faptul că Dacian Cosmin Dragoş a predat exclusiv discipline cu caracter juridic, norma sa didactică fiind compusă din următoarele discipline: Drept administrativ, Uniune Europeană, Dreptul achiziţiilor publice şi Dreptul muncii.
De asemenea, el a lucrat în activităţi conexe ca expert ştiinţific, cercetător ştiinţific şi consilier, fiind unul dintre experţii angajaţi de statul român într-un litigiu internaţional.
De menţionat că Dacian Cosmin Dragoş face parte din tabăra de la CCR care susţine proiectul Guvernului de reformă a pensiilor speciale, tabără care are însă o majoritate fragilă de 5 la 4. AGERPRES
Știre inițială: Marți, la Curtea de Apel din București se joacă o partidă juridică ce poate produce efecte în lanț: stabilitatea Curții Constituționale și verdictul așteptat mâine, 11 februarie, pe reforma pensiilor de serviciu ale magistraților.
În centrul disputei se află decretul semnat de președintele Nicușor Dan prin care profesorul clujean Dacian-Cosmin Dragoș a fost numit judecător constituțional.
Dosarul este judecat de Georgeana Viorel, președinta Secției a IX-a de contencios administrativ și fiscal din cadrul instanței. Miza: dacă instanța consideră că actul de numire a fost emis cu încălcarea condițiilor legale/constituționale invocate, se poate ajunge la un blocaj instituțional exact în ajunul unei hotărâri cu impact bugetar și politic major.
Cererea este formulată de avocata Silvia Uscov, asociată politic cu Alianța pentru Unirea Românilor. Demersul vizează anularea decretului de numire a lui Dacian Dragoș, iar, separat, există și cereri de suspendare a efectelor numirii (cu termene/pronunțări distincte).
În spațiul public, cele două tipuri de acțiuni au fost adesea „împachetate” împreună, dar ele produc efecte diferite:
Anularea decretului (dosarul discutat azi) ar însemna, dacă se ajunge la o hotărâre definitivă în acest sens, că numirea a fost nelegală și ar putea fi desființată.
Suspendarea efectelor numirii este o măsură provizorie: dacă se admite, judecătorul vizat poate fi scos temporar din „ecuație”, chiar înainte ca instanța să tranșeze definitiv litigiul. În dosarele de suspendare care îi vizează pe Dacian Dragoș și Mihai Busuioc, Curtea de Apel a stabilit pronunțarea pentru 11 februarie, ora 9:00, cu doar o oră înainte de ședința CCR pe pensiile magistraților.
Această „aliniere” de calendar nu e întâmplătoare: dacă o suspendare ar fi admisă și executorie, ar produce efect imediat, cu potențialul de a schimba raportul de forțe din Curte.
Miercuri, 11 februarie 2026, Curtea Constituțională are programată din nou dezbaterea pe legea de ajustare a pensiilor de serviciu ale magistraților, după mai multe amânări. Legea este legată și de jaloane din PNRR: premierul Ilie Bolojan a avertizat public asupra riscului de bani europeni blocați(231 milioane euro).
În interiorul Curții s-ar fi conturat încă din decembrie o majoritate fragilă, 5–4, în favoarea legii pentru care guvernul și-a angajat răspunderea în Parlament (2 decembrie 2025). În această majoritate ar fi inclus și Dacian Dragoș.
De aici și scenariul de „balotaj”: dacă un judecător este suspendat și Curtea ajunge să funcționeze cu 8 membri, un vot 4–4 nu produce o majoritate, iar decizia poate deveni imposibil de luat la acel termen (cu consecința amânării sau a unui blocaj procedural, în funcție de tipul cauzei și regulile interne). Ipoteza unui 4–4 a fost discutată public inclusiv de foști oficiali din zona justiției.
Președintele Nicușor Dan a semnat decretul de numire pe 8 iulie 2025, fapt comunicat oficial de Administrația Prezidențială. În iulie 2025, Dacian Dragoș, Mihai Busuioc și Csaba Asztalos au depus jurământul la Cotroceni, odată cu reînnoirea unei treimi din componența Curții.
Atacul din instanță nu contestă o simplă numire administrativă, ci lovește direct într-o prerogativă constituțională a președintelui. În apărare, reprezentanții instituționali au invocat, în procedurile paralele, inclusiv argumente de tardivitate și de incompetență a instanței de contencios de a „judeca” condiții care sunt înscrise în Constituție.
De cealaltă parte, reclamanta susține că nu ar fi îndeplinită condiția de minimum 18 ani vechime în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior.
Instanța poate rămâne în pronunțare sau poate da un termen scurt; chiar și fără o hotărâre „azi”, procesul ridică presiunea maximă asupra calendarului de mâine.
Ziua decisivă pentru efect imediat rămâne, foarte probabil, 11 februarie, când se așteaptă pronunțarea pe cererile de suspendare (dosarul/ dosarele paralele). Dacă suspendarea ar fi admisă și declarată executorie, efectul ar fi rapid.
(sursa: Mediafax)
Citește pe Antena3.ro
