Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii are, astăzi, pe ordinea de zi, în dezbatere, două puncte contradictorii. Este vorba despre aprobarea raportului de activitate al Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție pe anul 2020, dar și proiectul de lege, înaintat pe 31 decembrie, de ministrul Justiției Stelian Ion, pentru desființarea SIIJ. Proiect care este copiat cuvânt cu cuvânt dintr-o inițiativă similară întocmită de predecesorul USR-istului, liberalul Cătălin Predoiu, dar din care lipsesc elemente-cheie cu privire la exercitarea unui control asupra dosarelor ce urmează să fie preluate de la secție și predate DNA sau DIICOT. Asta, în condițiile în care, anul trecut, CSM a respins un proiect similar, inițiat de parlamentarii USR, printre care și Stelian Ion. Ca o coincidență, ședința în care se dezbate acest subiect are loc exact într-o perioadă în care SIIJ lucrează la finalizarea a două dosare extrem de importante. Primul este cel în care fosta șefă a DNA, Laura Codruța Kovesi, este urmărită penal pentru luare de mită, abuz în serviciu și mărturie mincinoasă, dosar care, conform unei sentințe a ÎCCJ, trebuie finalizat până pe data de 1 aprilie. Al doilea, care are termen 8 aprilie, se referă la fraudarea alegerilor pentru Primăria Sectorului 1 din București.
Raportul anual al activității Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție este, conform Legii 304/2004, analizat și aprobat numai de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, Plen care astăzi are, pe ordinea de zi a ședinței, exact această temă în dezbatere. Însă, dacă acest subiect se află la punctul al șaselea de pe ordinea de zi, la punctual al șaptelea se află subiectul proiectului de lege privind desființarea SIIJ, transmis Consiliului de către ministrul Justiției Stelian Ion în ultima zi a anului trecut, pe 31 decembrie.
“Jurnalul” a citit proiectul de lege înaintat de Stelian Ion și l-a comparat cu un document care privea același lucru, întocmit, la începutul anului trecut, de către fostul ministru al Justiției, Cătălin Predoiu. Cele două proiecte sunt identice, atât ca formă, cât și în ceea ce privește conținutul, până la un punct.
Astfel, în proiectul lui Predoiu, se prevede că, la data intrării în vigoare a prezentei legi, SIIJ se desființează. Fraza este copiată ad-litteram în documentul lui Stelian Ion. În primul proiect se arată că toate cauzele aflate în curs de soluționare la nivelul SIIJ se transmit pe cale administrativă, în termen de cinci zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a legii, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau la parchetele competente, conform legii, care continuă soluționarea acestora. Exact așa se află și în proiectul promovat de Stelian Ion.
Ambele proiecte sunt identice în ceea ce privește faptul că aceste dispoziții se aplică în mod corespunzător dosarelor aflate în arhiva SIIJ, precum și că actele de procedură îndeplinite în aceste cauze rămân valabile.
Citește pe Antena3.ro
Copy-paste
Stelian Ion a copiat din proiectul lui Cătălin Predoiu inclusiv faptul că soluțiile de clasare, de renunțare la urmărirea penală și de trimitere în judecată dispuse de către procurorii SIIJ, care nu au făcut obiectul controlului ierarhic anterior intrării în vigoare a legii de desființare, sunt supuse de la data desființării SIIJ controlului exercitat de procurorul general al României. Dar și paragraful în care se menționează că, la data desființării SIIJ, la predarea cauzelor și la soluționarea propunerilor, contestațiilor, plângerilor sau a oricăror alte cereri formulate în cauzele preluate participă procurori din cadrul parchetelor de pe lângă instanțele pe rolul cărora se află acestea.
Tot identic este faptul că toate căile de atac declarate de SIIJ pot fi retrase numai de către procurorul general, dar și mențiunea că posturile aflate în schema de funcționare și de personal a SIIJ rămân în schema Parchetului General, fiind distribuite în cadrul celorlalte secții ori în cadrul altor parchete, în funcție de necesități. Un alt punct identic din cele două proiecte de lege este acela că, începând cu data desființării SIIJ, procurorii, inclusiv procurorul șef-adjunct, revin la parchetele de unde provin, redobândindu-și gradul profesional de execuție și salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cel dobândit ca urmare a promovării în carieră, în timpul desfășurării activității în cadrul SIIJ.
Cauzele ar urma să fie preluate de DNA și DIICOT
În ambele proiecte, atât Cătălin Predoiu, cât și Stelian Ion propun că, de la data desființării SIIJ, cauzele de corupție care privesc judecătorii și procurorii să fie instrumentate de DNA. Ceea ce înseamnă reîntoarcerea la vremurile de tristă amintire din perioada în care DNA era condusă de Laura Codruța Kovesi. De asemenea, cauzele care se referă la fapte de crimă organizată sau de infracțiuni economice majore intră în competența DIICOT. Iar aceste cauze vizează inclusiv magistrații aleși ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.
Ce a șters Stelian Ion din proiectul lui Predoiu
Dacă, în proporție de 70 la sută, proiectele de lege pentru desființarea SIIJ sunt identice, documentația transmisă de Stelian Ion la CSM a “radiat” câteva măsuri suplimentare pe care Cătălin Predoiu a simțit nevoia, în varianta inițială, să se insereze, măsuri care ar fi instituit un oarecare control asupra modului în care, în special DNA, ar putea să tranșeze dosarele pe care ar urma să le preia de la Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, dar și cu privire la situația de incompatibilitate, de la nivelul CSM, în cazul în care actele procedurale din aceste dosare ar viza chiar un membru al CSM.
Astfel, nu se mai regăsește în proiectul asumat de Stelian Ion măsura care prevedea că punerea în mișcare a acțiunii penale față de un judecător sau de un procuror se face cu autorizarea prealabilă a procurorului general. De asemenea, a fost eliminată măsura care prevedea că trimiterea în judecată a judecătorilor și procurorilor se încuviințează de către Secția de Procurori sau de către Secția de judecători de la CSM. O altă eliminare este aceea că președintele Înaltei Curți, ministrul Justiției și procurorul general nu au drept de vot în situațiile în care secțiile CSM îndeplinesc rolul de instanță de judecată în domeniul răspunderii disciplinare, la soluționarea sesizărilor referitoare la buna reputație a magistraților, a cererilor privind încuviințarea percheziției, arestării, arestului preventiv la domiciliu cu privire la judecători, procurori, magistrați-asistenți, precum și a cererilor privind încuviințarea trimiterii în judecată a acestora.
Nu se regăsește în proiectul de lege inițiat de Stelian Ion și supus, astăzi, avizului Plenului CSM, prevederea referitoare la faptul că secțiile CSM se pronunță de îndată după depunerea cererilor de încuviințare a percheziției, arestării preventive sau arestului la domiciliu și, în termen de 15 zile de la primirea sesizării, în cazul cererilor de trimitere în judecată, și nici faptul că, în caz de egalitate de voturi, cererea se consideră respinsă.
Însă cu adevărat interesant este faptul că din proiectul de lege al lui Stelian Ion lipsește propunerea ca, dacă cererea de încuviințare a percheziției, a reținerii, a arestării preventive, a arestului la domiciliu sau a trimiterii în judecată vizează un magistrat membru al CSM, acesta nu are drept de vot la soluționarea acestor cereri.
Pe 28 mai 2020, Plenul CSM a respins un proiect de lege similar, inițiat, de această dată, în Parlament, de către useriștii Dan Barna, Stelian Ion, Sorin Deheleanu și George Edward Dîrcă. În linii mari, acest proiect seamănă flagrant cu cele două emanate de Guvern, prin miniștrii Cătălin Predoiu și Stelian Ion. Proiectul a fost respins cu 11 voturi la 8.
Dosarul Kovesi, sub presiunea Înaltei Curți
Dezbaterea din CSM pe marginea proiectului de lege privind desființarea SIIJ are loc într-o perioadă în care procurorii Secției trebuie să definitiveze, până pe data de 1 aprilie, dosarul în care a fost pusă în mișcare acțiunea penală împotriva actualului procuror general european Laura Codruța Kovesi.
La sfârșitul lunii ianuarie, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis contestația formulată de fosta șefă a DNA, referitoare la „durata procesului ce face obiectul dosarului 1172/P/2018, al Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție”, în care aceasta are calitatea de inculpată, acuzată de luare de mită, abuz în serviciu și mărturie mincinoasă. Instanța a stabilit că, până la data de 1 aprilie 2021, procurorul de caz trebuie să finalizeze dosarul, „în condițiile articolului 327 Cod Procedură Penală”, în sensul în care, atunci când constată că au fost respectate dispozițiile legale care garantează aflarea adevărului, că urmărirea penală este completă și că există probele necesare și legal administrate, procurorul fie emite rechizitoriul prin care se dispune trimiterea în judecată, fie emite o ordonanță de clasare sau renunță la urmărirea penală. Este vorba despre dosarul aducerii în țară, în 2011, a fostului președinte al FNI, Nicolae Popa.
Voturile lui Clotilde Armand ar trebui numărate de SIIJ până pe 8 aprilie
O altă coincidență a modului cum s-au “aliniat astrele” cu privire la analizarea închiderii SIIJ este aceea că vine într-un moment în care, pe data de 5 februarie 2021, procurorul SIIJ Eugen Iasinovschi, a dispus, prin Ordonanța nr. 2194/P/2020, delegarea unor polițiști de la Direcția Generală de Poliție a Municipiului București care să identifice buletinele de vot corespunzătoare fiecărei secții de votare din Sectorul 1, de la alegerile locale care au avut loc în 27 septembrie 2020.
Acești polițiști trebuie să renumere voturile din cadrul fiecărei secții de votare și să confrunte rezultatele obținute cu numărul de votanți înscriși pe listele de vot corespunzătoare fiecăreia dintre cele 166 de secții de votare din Sectorul 1, cât și a votanților înscriși pe listele suplimentare, care și-au exercitat dreptul electoral în 27 septembrie, pentru Primăria Sectorului 1.
Polițiștii mai trebuie să confrunte rezultatele obținute după numărarea acestor voturi cu datele înscrise în procesele verbale de consemnare a rezultatelor votării, după care trebuie să predea sacii cu buletinele de vot și listele electorale la camera de corpuri delicate, până la finalizarea cercetărilor în această cauză. Iar operațiunea trebuie finalizată până în data de 8 aprilie 2021.
Reamintim că, la data de 2 octombrie 2020, SIIJ a dispus începerea urmăririi penale “in rem” cu privire la săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu, folosirea influenței de către o persoană care îndeplinește o funcție de conducere într-un partid politic, pentru obținerea de foloase necuvenite, sustragere sau distrugere de înscrisuri și falsificarea documentelor și evidențelor electorale. Dosarul vizează o plângere formulată de PSD – Organizația Sectorului 1, împotriva procurorului Nicolae Sprâncu, de la Parchetul Judecătoriei Sectorului 1, în calitatea sa de președinte al Biroului Electoral de Circumscripție Sector 1 la alegerile locale din data de 27 septembrie 2020. Plângerea a fost, de asemenea, formulată și împotriva președintelui USR, Dan Barna, dar și a membrului USR Sectorul 1, Andrei Nicolaescu.
Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție a dispus ridicarea tuturor celor 1.509 de saci cu buletine de vot din cele 166 de secții de votare, constatând că 25% dintre acești nu aveau atașată eticheta cu numărul secției de votare de la care proveneau.
Urmașul lui Predoiu la Ministerul Justiției a cerut desființarea Secției, eliminând prevederile cu privire la controlul asupra cauzei instrumentate, aflate în lucru
6.600 de dosare repartizate, anul trecut, celor șapte anchetatori ai Secției
