CSM ia în discuţie candidaturile pentru funcţia de vicepreşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Secţia pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) ia în discuţie, vineri, candidaturile depuse pentru ocuparea funcţiei de vicepreşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. 

Pentru acest post şi-au depus candidaturile Lavinia Curelea, preşedinte al Secţiei I civile, şi judecătoarea Nela Petrişor. 

Potrivit calendarului anunţat de CSM, cei interesaţi şi-au putut depune candidatura pentru funcţia de vicepreşedinte în perioada 18 iulie - 18 august. 

Pe 22 august au fost publicate proiectele de management, iar în intervalul 19 august - 4 septembrie CNSAS a verificat dacă judecătorii care şi-au depus candidaturile au făcut parte din serviciile de informaţii înainte de 1990 sau au colaborat cu acestea, iar Direcţia de resurse umane a controlat înscrisurile depuse la dosarele de candidatură. 

Potrivit legii, numirile în aceste funcţii se fac de către preşedintele României, la propunerea Secţiei de judecători a CSM, pentru un mandat de trei ani, care poate fi reînnoit o singură dată. 

Obiectivele Lavinia Curelea sunt, potrivit proiectului său de management, dezvoltarea comunicării între secţiile instanţei supreme şi armonizarea regulilor ce guvernează activităţile de judecată şi activităţile administrativ-jurisdicţionale în materie civilă; stabilirea unor reguli comune de organizare a activităţilor ce se desfăşoară la nivelul completelor de 5 judecători în materie civilă şi, respectiv, a completelor pentru soluţionarea recursurilor în interesul legii şi a completelor pentru dezlegarea unor chestiuni de drept şi dezvoltarea şi diversificarea activităţilor necesare în vederea îndeplinirii de către instanţa supremă a funcţiei sale principale, aceea de a asigura caracterul unitar al propriei practici judiciare, dar şi a practicii judiciare de la nivelul celorlalte instanţe judecătoreşti. 

Pe de altă parte, Nela Petrişor are stabilite trei obiective pe termen scurt: implicarea activă în rezolvarea problemei sediului ÎCCJ, adoptarea unui nou Regulament de organizare şi funcţionare a instanţei supreme şi sprijinirea demersurilor de elaborare a unei legi proprii de organizare şi funcţionare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, stimularea informatizării extinse a structurilor organizatorice şi trei obiective pe termen lung: îndeplinirea la noi standarde de profesionalism a rolului ÎCCJ, integritate, responsabilitate, respect faţă de lege şi faţă de drepturile şi libertăţile cetăţeneşti - cerinţe pentru întregul personal al ÎCCJ şi creşterea încrederii în sistemul judiciar. 

CSM a propus-o, pe 8 septembrie, pe judecătoarea Iulia Cristina Tarcea, pentru a prelua şefia ÎCCJ, fiind unicul candidat pentru această funcţie. Ulterior, preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul pentru numirea acesteia în funcţia de preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pe o perioadă de trei ani. 

Postul de preşedinte al ÎCCJ a rămas vacant după ce Livia Stanciu, cea care deţinea această funcţie, şi-a înaintat cererea de eliberare din funcţie prin pensionare, începând cu 13 iulie. De la acea dată, Stanciu este judecător la Curtea Constituţională. AGERPRES