x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Justitie Judecător Dana Gîrbovan: Obligativitatea recomandărilor din MCV, o manipulare speculativă și părtinitoare

Judecător Dana Gîrbovan: Obligativitatea recomandărilor din MCV, o manipulare speculativă și părtinitoare

de Ion Alexandru    |    24 Mai 2021   •   06:51
Judecător Dana Gîrbovan: Obligativitatea recomandărilor din MCV, o manipulare speculativă și părtinitoare

Președintele Curții de Apel Cluj, judecătorul Dana Gîrbovan, desființează un comunicat de presă al Secției pentru Procurori de la CSM, prin care se afirmă, nici mai mult, nici mai puțin, că, din interpretarea deciziei CJUE de săptămâna trecută, recomandările MCV sunt obligatorii pentru autoritățile legislative și judecătorești din România. Gîrbovan cataloghează această abordare ca fiind superficială, Subiectivă și iresponsabilă. Mai mult, chiar pe pagina oficială de internet a Comisiei Europene, la capitolul „Tipuri de acte juridice în UE”, scrie, negru pe alb, că recomandările acestei instituții europene reprezintă doar niște opinii, „fără a impune însă vreo obligație legală destinatarilor” și că „ele nu au caracter obligatoriu”. Judecătorul atrage atenția asupra faptului că, prin interpretarea dată și complet greșită deciziei CJUE, „practic, întreaga stabilitate a raporturilor juridice din România, din 2007 până în prezent, ar putea fi pusă sub semnul întrebării, fapt ce ar genera un haos fără precedent, acesta fiind prețul plătit de fiecare cetățean pentru a susține o interpretare eronată, speculativă și părtinitoare”.

 

La data de 19 mai, Secția pentru Procurori de la CSM emitea un comunicat de presă, prin intermediul căruia saluta Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), pronunțată la data de 18 mai 2021, care priveşte aspecte esenţiale referitoare la modul de organizare şi funcţionare a sistemului judiciar din România. „În vederea asigurării conformităţii cadrului legal naţional cu legislaţia europeană şi a mecanismelor de garantare a independenţei efective a judecătorilor şi procurorilor, Secţia pentru procurori solicită autorităţilor competente să implementeze de urgenţă toate cerinţele şi recomandările MCV constatate ca având caracter obligatoriu, preeminent şi direct aplicabil pentru toate autorităţile publice din România şi ţările membre”.

Președintele Curții de Apel Cluj, judecătorul Dana Gîrbovan, arată că o astfel de abordare nu are de-a face cu realitatea acestei decizii CJUE. „Contrar unei manipulări promovate cu insistență, CJUE nu a decis că recomandările din cuprinsul rapoartelor MCV au efect direct, necondiționat și obligatoriu pentru statul român”, scrie magistratul, catalogând drept manipulativ modul în care se rostogolește în spațiul public afirmația falsă că CJUE ar fi hotărât că recomandările din rapoartele MCV ar fi obligatorii”. „Superficialitatea, Subiectivismul și iresponsabilitatea cu care se trag concluzii nefondate din hotărârea CJUE sunt halucinante.  Profitându-se în mod iresponsabil de interpretări vădit exagerate și eronate ale acestei decizii, se dorește, se pare, aruncarea în haos a instanțelor și parchetelor, cu efect direct asupra activităților judiciare, inclusiv asupra luptei anticorupție”, subliniază Gîrbovan.

 

CJUE nu a spus„o asemenea aberație”

 

Dana Gîrbovan atrage atenția asupra faptului că nu doar că hotărârea respectivă nu spune că recomandările din rapoartele MCV ar avea efect direct și obligatoriu, dar și că CJUE nu avea cadru legal „să fi spus o asemenea aberație”. „CJUE a reținut că Decizia 2006/928, ca măsură adoptată în temeiul Actului de aderare, intră în domeniul de aplicare al Tratatului de aderare.  Curtea a amintit că art. 288 par. 4 TFUE prevede, la fel ca art. 249 par. 4 CE, că o Decizie <> pentru destinatarii pe care îi indică. În ceea ce privește Rapoartele întocmite de Comisie, în temeiul Deciziei 2006/928, CJUE arată că <>”, precizează judecătorul.

 

Interpretări false

 

Pornind de la aceste premise, Curtea a decis că „pentru a se conforma obiectivelor de referință enunțate în anexa la Decizia 2006/928, România trebuie să ţină seama în mod corespunzător de cerințele şi de recomandările formulate în rapoartele întocmite de Comisie în temeiul acestei decizii„. Curtea mai arată că „în cazul în care Comisia exprimă într-un astfel de raport îndoieli cu privire Ia compatibilitatea unei măsuri naționale cu unul dintre obiectivele de referință, revine României sarcina de a colabora cu bună-credință cu această instituție pentru a surmonta, cu respectarea deplină a acestor obiective de referinţă şi a dispoziţiilor tratatelor, dificultăţile întâmpinate cu privire la realizarea obiectivelor de referinţă menţionate”.

Astfel, Dana Gîrbovan arată că nu este absolut nimic nou sau istoric în această concluzie, „cu atât mai puțin nu se poate trage concluzia că recomandările sunt obligatorii pentru statul român, cum fals se afirmă”. „Între <> și <> există o diferență considerabilă de forță juridică, evidentă pentru orice persoană a cărei înțelegere juridică depășește nivelul precarității”, susține președintele Curții de Apel Cluj.

Oficial, de pe site-ul Comisiei Europene: Recomandările nu impun vreo obligație destinatarilor

 

Pe pagina oficială de Internet a Comisiei Europene sunt descrise toate actele juridice ale Uniunii Europene și forța cu care acționează acestea. Astfel, la Capitolul „Tipuri de acte juridice ale UE”, sunt descrise și definite Tratatele UE, Regulamentele, Directivele, Deciziile și… Recomandările.

„Jurnalul” a studiat aceste definiții, făcute chiar de către forul european, pentru fiecare tip de act juridic în parte.

Astfel, Tratatele UE sunt negociate și convenite de către toate statele membre și ratificate ulterior de parlamentele naționale, uneori chiar în urma unor referendumuri. Aceste tratate stabilesc obiectivele UE, regulile aplicabile în UE, procesele decizionale și relația dintre statele membre și Uniunea Europeană.

Regulamentele reprezintă acte juridice care se aplică automat și uniform în toate statele membre, de îndată ce intră în vigoare, fără a fi nevoie să fie transpuse în legislația națională. Abia aceste regulamente sunt obligatorii în toate elementele lor pentru toate statele UE.

În ceea ce privește Directivele, acestea solicită statelor membre să obțină un anumit rezultat, fără a impune însă și modalitățile prin care să se facă acest lucru. „Statele membre trebuie să adopte măsuri prin care să transpună directivele în legislația națională (…). Atunci când o țară nu transpune o directivă, Comisia poate iniția o acțiune în constatarea neîndeplinirii obligațiilor”.

Ei bine, abia după Directive, Comisia vorbește despre Decizii, care  sunt acte juridice obligatorii pentru una sau mai multe țări, întreprinderi sau persoane fizice. „Partea vizată trebuie să fie notificată, iar decizia începe să producă efecte din momentul primirii notificării. Deciziiile nu trebuie transpuse în legislația națională”.

Și, acum, vine „supriza”: „Recomandările le permit instituțiilor Uniunii Europene să-și comunice opinia și să sugereze direcțiile de acțiune, fără a impune însă vreo obligație destinatarilor. Ele nu au caracter obligatoriu”.

 

Efectele dezastruoase ale interpretării date de procurorii din CSM și de unii politicieni

 

Judecătorul Dana Gîrbovan face un exercițiu de logică, presupunând, prin absurd, că Secția pentru Procurori de la CSN are dreptate și că CJUE a spus că recomandările din MCV sunt obligatorii. În acest sens, judecătorii trebuie să înlăture de la aplicare orice prevederi legale ce contravin acestor recomandări și să anuleze toate actele efectuate în temeiul normelor legale „neconforme” cu recomandările MCV. Care ar fi efectele? Multe și devastatoare. Iată doar câteva dintre acestea:

 

  • „Toate actele procesual penale sau administrative semnate de procurori generali, procurori șefi de Parchet General, DNA și DIICOT, procurori șefi de secție din aceste structuri, toți numiți de factorul politic, ar trebui considerate nule, pentru că toate numirile au fost făcute cu încălcarea rapoartelor MCV, care recomandau schimbarea procedurii de numire a procurorilor șefi”.
  • „Toate verificările sau confirmările făcute de procurorii ierarhic superiori și pe chestiuni de netemeinicie, prin extrapolare inclusiv trimiterea în judecată, ar fi la rândul lor potențial nule, deoarece contravin raportului GRECO, la care face trimitere Raportul MCV (ceea ce înseamnă că și recomandările din rapoartele GRECO sunt obligatorii)”.
  • „Rapoartele MCV au cuprins, de-a lungul timpului, foarte multe alte recomandări ce nu au fost respectate: de la adoptarea celor patru coduri doar după realizarea unor studii de impact, la judecarea cauzelor civile în cameră de consiliu, la desființarea instanțelor mici sau la reducerea competenței Înaltei Curți de Casație și Justiție”.

 

„Entuziaștii” nu înțeleg noțiunile

 

Judecătoarea Dana Gîrbovan a adus aceste exemple tocmai a arată nu doar caracterul eronat, dar și consecințele interpretării deciziei CJUE în sensul că recomandările MCV ar fi obligatorii.

„Practic întreaga stabilitate a raporturilor juridice din România, din 2007 până în prezent, ar putea fi pusă sub semnul întrebării, fapt ce ar genera un haos fără precedent, acesta fiind prețul plătit de fiecare cetățean pentru a susține o interpretare eronată, speculativă și părtinitoare a deciziei CJUE”, mai arată aceasta.

Magistratul taxează și modalitatea politică în care este folosită această temă. „Faptul că ministrul Justiției și alte autorități românești salută cu entuziasm ceea ce ei denumesc <> din rapoartele MCV e doar o nouă dovadă că acestea nu înțeleg în substanță noțiunea de cooperarea loială, ce implică o responsabilitate serioasă, pe care nu vor să și-o asume. La fel de grav, nu realizează ce efecte pot avea astfel de interpretări complet eronate în planul stabilității raporturilor juridice”, a conchis președintele Curții de Apel Cluj.ări>

×
Subiecte în articol: Dana Gîrbovan desfiintare siij siij cjue