Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Începând de luni au avut loc interviurile pentru desemnarea şefilor Parchetului General, DNA şi DIICOT, prima zi fiind pentru candidaţii la conducerea Parchetului. Unii dintre candidați și-au depus dosarele la mai multe dintre posturile scoase la concurs. Comisia decide cine va fi procuror-șef DNA și cine va ocupa cele două poziții de adjunct. Pentru șefia DNA au susținut interviul Tatiana Toader, procuror-şef adjunct al DNA, Vlad Grigorescu, procuror în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (D.I.I.C.O.T.), și Ioan-Viorel Cerbu, procuror în DNA, delegat în funcţia de procuror-şef adjunct, iar pentru posturile de adjuncți, Marinela Mincă, Mihai Prună şi Marius Ionel Ştefan. Viorel Cerbu a citat în fața comisiei din Goethe, Vlad Grigorescu a citat din Machiavelli, iar Tatiana Toader aproape a citat din Codruța Kovesi, explicând comisiei că lupta anticorupție nu depinde doar de eficiența DNA, ci de o mai bună colaborare cu alte instituții și de „strategii solide, asumate la nivel statal” - ceea ce nu e departe de vechile protocoale cu SRI și alte instituții. De altfel, adjuncta instituției a precizat că asumarea acestei candidaturi îi permite să rămână „conectată la memoria instituțională a DNA”.
Interviurile candidaților la șefia DNA s-au desfășurat ca niște prezentări ale unor teze de doctorat în fața comisiei, depășind cu câte o oră timpul alocat. Interviul procurorului Viorel Cerbu s-a încheiat puțin după ora 10.00. Acesta a menționat că obiectivul său major „este câștigarea încrederii judecătorilor în activitatea procurorilor”. Actual adjunct al instituției a explicat că DNA se află în situația în care se dorește păstrarea unui confort instituțional, deși problemele sunt cunoscute, măsurile de remediere a situației fiind încă amânate.
Acesta a mai menționat că „procurorii mai tineri sunt mai puțin motivați de muncă și mai mult interesați de drepturi”, astfel încât pentru atragerea noilor generații este nevoie de o îmbunătățire a imaginii DNA, ca un loc de muncă atractiv și concurențial. „Sunt de mulți ani în sistemul judiciar și am văzut că sunt multe modificări în percepțiile generațiilor mai tinere. Cred că imaginea DNA, care să reprezinte un loc de muncă atractiv, concurențial, premisa unei evoluții profesionale către niște niveluri de măiestrie deosebită în profesie, cred că acestea pot să fie argumentele pentru care, în vremurile noastre, în care procurorii sunt mai puțin motivați de muncă și mai mult interesați de drepturi, să vină în DNA. Iar în privința motivării colegilor procurori să rămână sunt valabile în parte aceleași considerente, dar aș adăuga în plus că au șansa de a împărtăși dimensiunea experienței lor profesionale și de a o transmite. Și asta ține de împlinirea de sine, de a o transmite colegilor mai tineri care vin în instituție”.
În umbra fostei coordonatoare
Adjuncta DNA, procuroarea Tatiana Toader, a vorbit despre lupta anticorupție în România, spunând că nu depinde doar de eficiența DNA, ci implică strategii solide, asumate la nivel statal, presupune instituții independente, presupune un consens în ceea ce privește integritatea în ceea ce privește exercitarea funcțiilor publice, cooperare loială și educație juridică la același nivel.
Aceasta a specificat că 80% din hotărârile instanțelor judecătorești în dosarele DNA au fost pedepse cu suspendare. Ea a mai explicat că asumarea acestei candidaturi îi permite să rămână „conectată la memoria instituțională a DNA”, având și „avantajul de a cunoaște oamenii” din instituție, ceea ce reprezintă un avantaj, pentru că „oamenii și timpul sunt principalele resurse pentru a obține performanța”. Procuroarea a prezentat comisiei rezultatele activității sale în mandatul de procuror-șef adjunct, una dintre realizările indicate fiind „actualizarea procedurilor privind scurgerile de informații”.
Procuroarea a mai subliniat că „trăim într-o societate în care combaterea corupției este un element de siguranță socială”, iar „a presta acest serviciu public în slujba cetățeanului este o provocare și presupune întotdeauna un echilibru just, greu de găsit între furnizarea rapidă a unor rezultate și nevoia de a ține standardul foarte înalt al calității, în ceea ce privește activitatea noastră de urmărire penală, validată exclusiv de hotărâri judecătorești și cu respectarea drepturilor fundamentale a tuturor persoanelor implicate în procedurile judiciare”.
Relație mai bună cu presa și digitalizare
Procurorul Vlad Grigorescu a subliniat că rata de achitare nu reflectă realitatea, ci e mult mai mare (s-ar calcula la rechizitorii, ar fi de 30%, nu de 9%), iar „momentul actual e unul care impune acțiune, nu o reformă conjuncturală, ci o intervenție lucidă bazată pe date concrete”, a explicat acesta, citând și din „Principele” de Niccolò Machiavelli: „Trebuie observat că bolile, la început, sunt greu de recunoscut, dar ușor de tratat, iar mai târziu, devin ușor de recunoscut, dar greu de tratat”.
Acesta a criticat activitatea instituției, subliniind că „e o discrepanță tot mai mare între efortul depus și rezultatele obținute”, iar ultimele cifre ale rapoartelor de activitate indică o scădere a numărului de cauze soluționate prin rechizitorii. Una dintre măsurile pe care le-ar lua imediat ar fi reglementarea clară, prin reguli stricte, în privința mutării procurorilor de la o structură la alta, acestea nefiind transparente în prezent, ceea ce dă impresia de decizii luate arbitrar.
O altă măsură anunțată de procurorul Grigorescu, la șeful DNA, este declanșarea procedurilor de ocupare a funcțiilor vacante, subliniind că „delegarea constantă pe funcții de conducere nu este benefică instituției”.
Acordurile de recunoaștere, mai multe decât rechizitoriile
Ca și adjuncta DNA, acesta a criticat acordurile de recunoaștere, spunând că numărul acestora îl depășește pe cel al rechizitoriilor și subliniind că folosirea masivă a acestui instrument judiciar arată că DNA nu se concentrează pe cauze mari. Grigorescu a propus implementarea unei platforme informatice în DNA, pentru a eficientiza munca procurorilor.
Membrii comisiei i-au cerut să explice dacă se va confrunta cu rezistență la schimbare, iar acesta a explicat că nu este la primul proiect de digitalizare. „Am avut ocazia să trec prin acest proiect de digitalizare și să manageriez rezistența unor colegi, chiar din departamentul IT. Am reușit să gestionez. Dacă rezervi suficient timp unor discuții aplicate, ești suficient de flexibil în fața soluțiilor propuse, vei găsi tot timpul un teren comun. Sunt segmente ale sistemului digital care pot fi modificate. După aceste discuții, vine partea decizională”, a răspuns procurorul Vlad Grigorescu.
Acesta și-a susținut candidatura prin faptul că ar veni cu o nouă viziune în DNA, spre deosebire de colegii lui, unul dintre punctele forte fiind schimbarea în relația cu mass media, „care este dificilă, complicată, dar necesară”: „Aș crește eficiența comunicării, să comunic constant direct pentru ca cetățenii să fie la curent cu ceea ce țintim în activitatea noastră”, a explicat Grigorescu.
Pe cine evaluează comisia, pentru conducerea Anticorupției
Tatiana Toader este licențiată în Drept la Universitatea „Ovidius” Constanța, a debutat în procuratură în 2005, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2, apoi a lucrat la Parchetul Tribunalului București și la Parchetul Curții de Apel București (PCAB). În 2017, a fost aleasă membru în CSM, unde a avut și mandat de vicepreședinte, în 2019, apoi a revenit la Parchetul Curții de Apel București, în 2023. În același an, s-a înscris în cursa pentru una dintre funcțiile de adjunct ale șefului DNA, pe care a și obținut-o.
Ioan Viorel Cerbu, tot adjunct al șefului DNA, este licențiat în Drept la Universitatea din București, cu o vechime în magistratură de 30 de ani. A debutat la Parchetul Judecătoriei Sectorului 3 București în 1996, iar trei ani mai târziu a ajuns procuror la Parchetul General. Ioan Viorel Cerbu a lucrat în DNA din anul 2004 și a ocupat diverse funcții de conducere la nivelul secțiilor. În 2013, a plecat la DIICOT, apoi a fost numit procuror general la Parchetul Curții de Apel București, în 2019. În 2023 a devenit consilier al șefului DNA, apoi șeful Serviciului Tehnic al DNA, iar actuala funcție este de adjunct DNA.
Vlad Grigorescu a fost numit procuror începând cu anul 2011, după absolvirea Institutului Național al Magistraturii, activând cu succes în toate segmentele dreptului penal și parcurgând întreaga ierarhie a parchetelor atât în funcții de execuție, cât și în funcții de conducere. Are experiență consistentă în domeniul combaterii criminalității organizate și al infracțiunilor de corupție, fiind numit procuror în cadrul DNA, în perioada 2017-2024, iar ulterior s-a mutat la DIICOT.
Comisia de evaluare este formată din: ministrul Justiției Radu Marinescu; avocata Roxana Momeu, secretar de stat în Ministerul Justiției; Octavian-Lucian Păun – șeful Corpului de Control al MJ; Aurelian-Mirel Toader – șeful DNA Cluj, procuror desemnat de CSM; Ionuț Botnaru – șeful adjunctul PCA Ploieşti, procuror desemnat de CSM; procurorul Marian Truşcă, adjunct al INM; Ana-Maria Georgescu, psiholog; Răzvan-Andrei Corboş, conferențiar universitar în cadrul ASE București.
Citește pe Antena3.ro
