Aproximativ 2000 de credincioşi au participat, miercuri, în comuna Muereasca, la hramul Mănăstirii Frăsinei, de sărbătoarea Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul, mănăstirea fiind cunoscută drept Athosul românesc prin prisma rigidităţii canoanelor.
Astfel, drumul judeţean care leagă comuna Muereasca de mănăstirea Frăsinei a devenit o parcarea imensă, maşinile întinzându-se pe 8 km. deşi lăcaşul de cult se află într-o zonă unde accesul auto se face destul de greu.
Pelerinii ajunşi încă de la primele ore ale dimineţii s-au despărţit, ştiindu-se faptul că accesul femeilor la biserica veche este interzis, astfel că bărbaţii au participat la slujba oficiată la biserica din deal, iar femeile şi copii au rămas la cea de jos, din valea râului.
CITEŞTE ŞI:
Blestemul Mănăstirii Frăsinei. Athosul românesc şi poveştile femeilor care şi-au pierdut minţile
"Din an în an numărul credincioşilor care vin aici sporeşte, am discutat cu stareţii pentru a identifica un loc de parcare, deşi este destul de greu, ne aflăm la baza muntelui iar abia se poate circula pe drumul judeţean. Ideal ar fi ca numărul celor care pun la dispoziţie găzduire şi pensiunile din zonă să poată face faţă afluxului de turişti, pentru a facilita numărul cât mai mare al celor care vor să vină la slujbă. Frăsineiul, se ştie, este unul dintre cele mai căutate lăcaşe de cult, canoanele de aici sunt similare celor de pe muntele Athos", a declarat, primarul comunei Muereasca, Ion Ungureanu.
Biserica 'blestemului', cum mai este numită Mănăstirea Frăsinei este singurul lăcaş de cult unde nu au acces femeile şi unde viaţa monahală se ghidează după principii extrem de severe, întocmai celor de pe Sfântul Munte Athos.
Datând de la începutul secolului al XVIII-lea, mănăstirea actuală este ctitoria Sfântului Calinic de la Cernica.
A fost terminată în anul 1863, de atunci datând şi porunca Sfântului Calinic ca nicio parte femeiască să nu-i treacă hotarele.