Spitale fără medici, pacienţi fără speranţă. Judeţul în care salvarea vine cu trenul spre Bucureşti

„Cel mai bun neurochirurg e trenul de Bucureşti” este o glumă care circulă printre medicii din Teleorman. În cadrul campaniei „Sănătatea, cu garda jos!”, echipa Observator a ajuns în mai multe unităţi medicale din judeţ, unde a găsit secţii pustii, medici puţini şi aparatură nouă care nu funcţionează.

Videle: Urgenţe fără urgenţă

Spitalul Orăşenesc Videle ar trebui să deservească peste 10.000 de locuitori din localitate şi alte câteva mii din împrejurimi. Duminică seara, la ora 23.00, la Compartimentul de Primiri Urgenţe nu era nimeni. Nici pacienţi, nici medici.

„E cam pustiu, medicul e sus, se odihneşte pentru că nu sunt urgenţe şi aşteptăm pacienţi”, explică o infirmieră.

Doi medici de gardă coboară la UPU. Niciunul nu este medic de urgență.  Primul pacient este o femeie cu hipertensiune. Un caz care, în mod normal, ar trebui gestionat la nivel local. Doar că medicul de gardă este chirurg.

„Nu pot să las omul să nu-l văd, pe de altă parte nu mă pricep şi-mi depăşesc competenţele, că pe parafa mea scrie chirurg. Dacă n-am gardă pe Interne, eu nu-mi permit să operez ca să rămân cu pacientul nevăzut de nimeni. Uneori n-avem gardă nici noi la Chirurgie, uneori n-are nici Pediatria, au fost gărzi în care în spital a fost un singur ginecolog.”, explică acesta.

Prin urmare, norocul pacientului depinde de cine este de serviciu în acea noapte.

Spitalul are un nou manager interimar. „Este un chirurg care face chirurgia pe care o poate face în momentul de faţă la Videle. Cumva să găsim un medic de Terapie Intensivă care să vină"”, spune Simona Mocanu, manager interimar.

Roşiori: Un anestezist și doi internişti aproape de pensie

La Spitalul Municipal din Roşiorii de Vede, care deserveşte peste 25.000 de locuitori, situaţia nu este mult diferită. Pacienţii gravi sunt redirecţionaţi către Spitalul Judeţean Teleorman sau direct la Bucureşti.

„Nu putem să asigurăm o gardă de Terapie Intensivă aşa cum ne-am dori, nu avem decât un medic anestezist, iar pe medicină internă avem doar doi medici internişti în prag de pensionare. Scoatem posturile la concurs din 6 în 6 luni", spune Valentina Emilia Robu, managerul Spitalului Municipal Roşiorii de Vede.”, explică managerul spitalului.

La finalul anului trecut, o infirmieră a murit subit după o tură de noapte prelungită. Femeia ar fi rămas la solicitarea unui medic şi ar fi suferit un AVC în vestiar. Dacă ar fi putut fi salvată? Greu de spus. În tot judeţul nu există niciun neurochirurg.

Zimnicea: CT şi RMN nefuncţionale. Un medic de 75 de ani face 15 gărzi pe lună

La Zimnicea, spitalul este renovat doar pe jumătate. Aparatura există dar nu funcţionează.

„Avem un CT achiziţionat pe fonduri cu CNI-ul, deocamdată nu funcţionează că nu s-a finalizat proiectul", afirmă Geanina Cone, managerul Spitalului Orăşenesc Zimnicea.

„Şi CT-ul şi RMN-ul. Iar oamenii chiar mă întreabă: dom primar, de ce le-am adus?", spune Petre Pârvu, primarul oraşului.

În lipsă de personal, un medic internist de 75 de ani face 15 gărzi pe lună. Acesta lucrează o zi da, una nu.

„Păi eu n-am competenţe în neurologie, psihiatrie, oncologie, dermatologie, pediatrie, de ce trebuie să văd cazuri?", spune Adrian Ionescu, medic primar medicină internă.

Pacienţii ştiu că ajung, de fapt, doar pentru o primă evaluare.

Soluţii comuniste pentru problemele prezentului

În faţa crizei de medici, primarul din Zimnicea propune o întoarcere la sistemul de repartiţie obligatorie din perioada comunistă.

„Noi cred că ar trebui să revenim la vechea problemă de pe timpul regimului comunist adică ai terminat facultatea, 5 ani să primeşti o repartiţie cum este Spitalul Orăşenesc Zilmnicea. Ceauşescu a făcut spitalul. Poate Rogobete întelege nişte lucruri. Şi ia nişte decizii din astea. Să-i obligăm pe medici? Asta-i. Asta e situaţia. Şi cred că e în toată România, nu numai la noi”, afirmă edilul.

La nivel central, mesajele sunt la fel de tranşante. Ministrul Sănătăţii avertizează că sistemul riscă un colaps dacă nu este reorganizat rapid. Unele spitale ar putea fi transformate în centre de ambulatoriu, îngrjiri paliaţive sau recuperare.

Premierul susţine, la rândul său, obligativitatea ca medicii formaţi pe bani publici să lucreze câţiva ani în România.

"Eu voi susține că dacă beneficiezi în țara noastră de o pregătire medicală pe toată durata parcursului studii făcute la bugetat, rezidențiat, plătit de statul român, ai o obligație față de țara asta și cel puțin câțiva ani de zile, 2, 3, 4, 5 ani de zile, trebuie să lucrezi undeva în România. Dar hai să punem asta în practică!", a declarat Ilie Bolojan.

50 de milioane de lei, dar fără specialişti

În Teleorman funcţionează patru spitale orăşeneşti şi unul judeţean. Casa Judeţeană de Asigurări direcţionează anual aproximativ 50 de milioane de lei către aceste unităţi. Sume care, teoretic, ar putea însemna zeci de ambulanţe noi sau sute de gărzi plătite pentru medici specialişti.

În practică, însă, pentru un pacient cu AVC sau infarct, şansa reală rămâne ambulanţa spre Bucureşti.