x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Observator Alteța Sa Regală Principele Nicolae al României a vizitat pentru prima oară fosta închisoare de la Râmnicu Sărat

Alteța Sa Regală Principele Nicolae al României a vizitat pentru prima oară fosta închisoare de la Râmnicu Sărat

20 Feb 2013   •   15:50
Alteța Sa Regală Principele Nicolae al României a vizitat pentru prima oară fosta închisoare de la Râmnicu Sărat

Miercuri 20 februarie, ASR Principele Nicolae al României a vizitat pentru prima oară fosta închisoare de la Râmnicu Sărat, alături de o delegație a Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER).

Reprezentanții IICCMER, domnul Dinu Zamfirescu, președintele Consiliului Științific al IICCMER, dl. Andrei Muraru, președinte executiv, dra. Adelina Țînțariu, directorul Departamentului Politici Educaționale și de Memorie, i-au prezentat Alteței Sale Regale istoria fostului penitenciar comunist și planurile de restaurare și promovare a închisorii ca Memorial și punct focal al unor proiecte culturale, documentare și turistice.

Principele a vizitat mai multe celule din fostul penitenciar, s-a arătat interesat de personalitățile întemnițate aici și a ascultat evocarea experiențelor carcerale și a modalităților de exterminare practicate de către autoritățile comuniste. Principele a aprins o candelă în memoria deținuților politici, în celula unde a murit liderul țărănist Ion Mihalache.

”Locul este o adevărată întoarcere în timp, o lecție de istorie și o experiență extraordinară care te face să reflectezi asupra rolului nostru în păstrarea memoriei și apărarea valorilor democratice care respectă libertatea și demnitatea omului."

Alteța Sa Regală Principele Nicolae al României

”Vizitarea Memorialului Râmnicu Sărat e o experiență extraordinară atât pentru cei din generația care a trăit sub comunism, cât și pentru cei tineri. Este un omagiu adus memoriei luptătorilor anticomuniști, amintirea vie a unor destine tragice și dovada unei rezistențe eroice în fața opresiunii. Prin eforturile Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), muzeul va fi valorificat și va contribui la dezvoltarea din punct de vedere turistic și cultural a comunității din Râmnicu Sărat.”
Dinu Zamfirescu, președintele Consiliului Științific al IICCMER.

”Acum câteva decenii, în închisoarea de la Râmnicu Sărat s-a murit pentru libertate,  pentru valorile pe care le-au reprezentat democrația și monarhia, înainte de instaurarea regimului comunist. Ca un arc peste timp, vizita Alteței Sale Regale este importantă atât pentru că este membru al Familiei Regale, cât și un model pentru tânăra generație. Sperăm ca Principele Nicolae va deschide seria personalităților publice pe al căror sprijin contăm pentru a dezvolta acest proiect.”
Andrei Muraru, Președinte executiv IICCMER

Pentru detalii, persoană de contact: Ada Lungu, ada.lungu@ifmagic.ro, 0720 361 628.

Despre Memorialul Râmnicu Sărat

În perioada comunistă, în închisoarea de la Râmnicu Sărat a ajuns o serie de reprezentanţi ai grupărilor politice, clerici greco-catolici şi romano-catolici, precum şi alţi indezirabili.
Regimul de la penitenciarul Râmnicu Sărat s-a remarcat prin restricţii extreme, deţinuţii politici supranumindu-l „închisoarea tăcerii”. Regimul alimentar precar, lipsa tratamentului medical, tortura, au condus la decesul multor personalităţi închise aici.

Din 1955, închisoarea a găzduit o mare parte a elitei ţărăniste care supravieţuise altor închisori, printre care întâlnim nume ca Ion Mihalache, Corneliu Coposu, Ilie Lazăr, Victor Rădulescu Pogoneanu, Nicolae Adamescu, Victor Anca, Mihai Balica, Jenică Arnăutu, Ioan Barbuş, Ion Ovidiu Borcea, Mălin Boşca, Alexandru Bratu, Ion Diaconescu, Constantin Hagea, Ion Puiu, Cornel Velţeanu, Augustin Vişa, Ion Lugoşianu şi alţii.  De asemenea, aici au fost aduşi Alexandru Todea (episcop român unit), Waltner Iosif (preot catolic), şi Mihai Godo (preot iezuit). O altă figură reprezentativă care apare printre deţinuţii de la Râmnicu Sărat a fost liderul social-democrat, Constantin Titel-Petrescu. Un caz aparte este cel al lui Gheorghe (Ginel) Plăcinţeanu, care a fost arestat la ordinul direct al lui Gheorghe Gheorghiu-Dej.

Închisoarea de la Râmnicu Sărat a fost închisă în mod oficial în aprilie 1963.

În 2007, închisoarea a intrat în administrarea Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului în România, care desfășoară campanii de promovare şi strângere de fonduri pentru organizarea Memorialului.

În 2012 s-a făcut un prim pas spre restaurarea monumentului, prin includerea acestuia în Planul Naţional de Restaurare, precum și soluționarea problemelor patrimoniale.

Despre IICCMER

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) este un organism guvernamental care studiază, documentează și susţine conștientizarea publică a istoriei comunismului în România, prin proiecte de cercetare, educaţionale, editoriale și muzeale. Activitatea IICCMER analizează natura, scopul şi efectele totalitarismului din România în perioada 1945 - 1989, dar şi memoria acestui regim în exilul românesc şi în perioada postcomunistă.

Institutul coordonează câteva proiecte unice în ţară în acest domeniu, cum ar fi: șantiere arheologice de descoperire a victimelor Securităţii; Muzeul Memorial Râmnicu Sărat – fost penitenciar pentru deţinuţi politici; singura Universitate internaţională de Vară din România pentru studierea istoriei comunismului; primul manual de istorie a comunismului, Fototeca - cea mai mare bază de date online gratuită cu fotografii din timpul comunismului; singurul curs de master academic de studiu al istoriei comunismului;  proiecte mediatice de filme documentare; arhiva biografiilor torţionarilor comuniști.

IICCMER a devenit în timp un centru de cercetare prestigios la nivel european, prin intermediul căruia România își explorează, conștientizează și asumă trecutul comunist, își clarifică rolul în istoria europeană a secolului XX și promovează valorile democraţiei în societatea modernă.

×