Andrei Marga nu a fost colaborator al Securităţii, deşi a dat note informative

 

Adeverinţa postată pe site-ul CNSAS consemnează că într-unul dintre dosarele din fondul arhivistic s-a regăsit un document fără titlu, datat 9.03.1977 şi redactat de către un ofiţer din cadrul Inspectoratului Judeţean Cluj serviciul III, conform căruia în luna august a fost recrutat ca informator "legătura lui WERNER", Andrei Marga, fost bursier Humboldt, care "urmează a primi sarcini concrete pe lângă obiectiv".

 

Potrivit CNSAS, din documentele analizate rezultă că, în perioada 1977 - 1978, Marga "a redactat olograf note informative pe care le-a semnat cu numele conspirativ Horia", dar "nu există un angajament semnat de titluar".

 

Identificarea sursei Horia în persoana lui Andrei Marga, fost bursier în RFG, redactor-şef al publicaţiei Napoca Universitară, mensual care în 1978 se tipărea la întreprinderea Poligrafică Cluj, rezultă din coroborarea mai multor note furnizate sub acest nume conspirativ, referitoare la vizita unui grup de persoane de la televiziunea ZDF din Mainz (RFG) şi de la televiziunea din Viena, care urmau să realizeze cadre privind editarea cotidianului de limbă maghiară din oraş.

 

Într-un alt dosar au mai fost identificate documente "redactate olograf şi semnate de autor cu numele conspirativ Horia", în care acesta relata despre prezenţa unui lector din RFG la Universitate, precum şi despre întâlnirea unui alt lector cu un profesor de filosofie din Mainz. Un alt document semnat "Horia" se referă la un student de la secţia germană a Facultăţii de Filosofie, care realiza pagina în limba germană a revistei Echinox şi care nu părea să reuşească să-şi mobilizeze colegii de secţie, plângându-se de "lipsa de materiale de literatură inedită germană". De asemenea, acesta afirma că plecarea cetăţenilor de naţionalitate germană în alte ţări "atrage destrămarea unei vechi culturi care s-a creat alături de cultura română pe aceste meleaguri, cea săsească".

 

O altă informare vizează un doctorand din Iordania care lucra la elaboarea unei teze de biologie marină. De asemenea, confom adeverinţei CNSAS, Marga a furnizat informaţii despre o cercetătoare americană venită la Cluj şi despre intenţia acesteia de a scrie o lucrare despre rolul intelectualităţii în formarea conştiinţei naţionale a poporului român, documentele pe acest subiect fiind înregistrate pe numele conspirative Mureşan şi M.A.. Despre această cercetătoare a relatat şi soţia lui Andrei Marga, prezentată sub iniţialele D.M.. Aceasta povestea că cercetătoarea adusese "mici atenţii", dar îşi adusese ca rezervă şi o canistră plină cu benzină, depozitată la familia Marga.

 

De asemenea, pe baza informaţiilor furnizate de Andrei Marga, lt. col Ovidiu Ţinca, de la Serviciul III - IJ Cluj, a relatat, la rândul său, într-o notă, că cercetătoarea era interesată să-l cunoască pe Constantin Noica, motiv pentru care urma să meargă la Păltiniş, unde acesta locuia.

 

CNSAS consemnează şi că Andrei Marga a fost urmărit de organele de Securitate în perioadele 1978 - 1979, 1984, 1987 - 1989.

 

"Elementele mai sus prezentate nu se circumscriu prevederilor art. 2 lit.a şi b din OUG 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii aprobată cu modificările şi completări prin Legea 293/2008, astfel domnului Marga Andrei, fiul lui Alexandru şi Elisabeta, născut la data de 22.05.1946 în Bucureşti, nu i se poate atribui calitatea de lucrător/colaborator al Securităţii", notează CNSAS.

 

Adeverinţa poate fi contestată de orice persoană interesată, în termen de 30 de zile începând din 21 decembrie, data publicării pe pagina de internet a CNSAS.

 

Andrei Marga a fost numit ministru de Extern în Guvernul Ponta, în mai 2012. De altfel, în această calitate, el a fost verificat de CNSAS. Ulterior, în 6 august, el a fost înlocuit de Titus Corlăţean, Marga preluând în 11 septembrie conducerea Institutului Cultural Român.

 

În 31 august, Marga spunea că nu a colaborat niciodată cu Securitatea şi nu a semnat vreun angajament, el susţinând că informaţiile apărute la acel moment în presă, potrivit cărora ar fi colaborat cu Securitatea din anii '70, au legătură cu posibila sa numire la şefia ICR.

 

"În legătură cu alegaţiile proferate de «analişti» instrumentaţi de cercuri obscure, precizez, încă o dată, că nu mi-a cerut nimeni, niciodată, să colaborez şi nu am colaborat cu Securitatea. Nu există nici un text semnat de mine, căci nu am semnat vreun text sau angajament în acest sens", declara Marga, pentru Mediafax.

 

De asemenea, el a arătat că există o legătură evidentă între apariţia în presă a acestor informaţii despre colaborarea sa cu Securitatea şi anunţul PNL şi PSD privind susţinerea candidaturii sale pentru preşedinţia Institutului Cultural Român.