„Românii cosmici” de la ARCA, în misiunea europeană pe Marte: „În paraşutele testate de noi va atârna un program de UN MILIARD de euro”

ARCA, celebra organizaţie neguvernamentală de la Râmnicu Vâlcea care construieşte rachete pentru explorarea şi colonizarea spaţiului cosmic, a anunţat vineri că a fost aleasă de Agenţia Spaţială Europeană (ESA) pentru a lucra în cadrul proiectului ExoMars – de căutarea a vieţii pe planeta Marte.Contractul dintre ARCA şi ESA , în valoare de 1,1 milioane de dolari, presupune testarea în România a paraşutelor navei care va coborî pe Planeta Roşie în 2016.

Cum au ajuns în elita europeană, ce vor face concret şi cum sunt trataţi în România – într-un interviu cu Dumitru Popescu, preşedintele ARCA.

După NASA şi Roscosmos, ESA este a treia agenţie spaţială din lume. Cum a reuşit ARCA, o organizaţie neguvernamentală din România, să devină furnizorul unui colos mondial?
DUMITRU POPESCU, preşedintele ARCA: Agenţia Spaţială Europeană avea nevoie de un partener care să testeze paraşutele pentru nava spaţială ExoMars. Căutau pentru asta organizaţii care au experienţă în construcţia şi lansarea de baloane care să transporte sarcini foarte mari, de ordinul tonelor, şi la o altitudine de circa 30 de kilometri. Dintre toate organizaţiile pe care le-au analizat, ARCA a fost cea mai bună opţiune.

Mai mult, pe lângă construcţia şi lansarea baloanelor necesare testării acestor paraşute, ESA ne-a propus să construim şi vehiculele de test, în greutate de peste o jumătate de tonă fiecare, precum şi echipamentele radioelectronice necesare desfăşurării misiunii.
Ce colegi aveţi în misiune?

Pe lângă ESA, în programul ExoMars participă Agenţia Spaţială Rusă - care va asigura lansarea navei spaţiale cu ajutotrul celei mai puternice rachete din lume, în acest moment, racheta Proton.

Strict pentru misiunile de zbor pe care ARCA le va desfăşura în programul ExoMars, avem parteneri din Franţa - Thales Alenia Aerospace, un colos din domeiul apărării, şi din Marea Britanie - compania Vorticity, specializată în calculul sistemelor de reintrare în atmosferă.

Cât de important este rolul ARCA în misiunea pe Marte? Ce va atârna de paraşutele pe care le testaţi?
În paraşutele testate de noi va atârna un program de circa un miliard de euro.

Principalul obiectiv al programului ExoMars este căutarea dovezilor de existenţă a vieţii pe Marte, spre deosebire de celebra de acum misiune a americană Curiosity, al cărei principal obiectiv este explorarea geologică şi analiză chimică.

Modulul care va coborî pe suprafaţa planetei Marte se numeşte EDM - Entry, Descent and Landing Demonstrator Module. Are o formă tronconică, asemănătoare capsulelor Apollo, o greutate de 600 de kilograme şi un diametru de 3 metri.

Nava este în construcţie în mai multe ţări europene - Franţa, Italia, Germania etc - şi este echipată cu 9 motoare care vor intra în funcţiune după ce paraşutele testate de noi vor frâna coborârea de pe orbită. Va avea la bord camere de luat vederi, echipamentele de comunicaţie cu componenta rămasă pe orbita planetei Marte, precum şi cu o navă americană care se află pe orbtă de mai mult timp.

Călătoria spre Marte va dura 9 luni.

Programul „marţienilor” de la ARCA: până la 16 ore de muncă pe zi

Deci, o rachetă zboară 9 luni, ajunge pe orbita lui Marte şi lansează un obiect în "greutate" de un miliard de euro susţinut de paraşutele testate de ARCA. Mai dormiţi noaptea?
Dormim fiindcă e necesar, ca să fim a doua zi odhiniţi să lucrăm la program. Când sonda o să ajungă pe orbita planetei Marte cu paraşutele testate de noi, probabil că nu o să dormim liniştiţi până nu s-a încheiat aterizarea cu succes. E greu să dormi când te gândeşti că de tine depinde succesul unui program de peste 1 miliard de euro.

Lucraţi şi la nişte rachete. Cum faceţi, dormiţi în ele?
E adevărat că, pe lângă programul ExoMars, ARCA lucrează şi la programul rachetei orbitale Haas şi la avionul IAR 111. La ARCA se lucrează full time circa 10 ore pe zi, iar unii membri ajung şi la 14-16. Dacă dorm în rachetă? Încă nu, dar m-am gândit la asta şi cred că mi-ar plăcea.

Cum veţi simula condiţiile de pe Marte şi unde veţi face asta în România?
Vor fi două zboruri. Pentru fiecare zbor vom construi câte un balon de 100.000 de metri cubi alimentat cu heliu care va transporta un vehicul de test care va simula vehiculul marţian. Balonul va fi realizat din folie de polietilenă de înaltă densitate fabricată în România. Folia este puţin mai groasă decât o foaie de ceapă şi va avea o suprafaţă desfăşurată mai mare decât două terenuri de fotbal.

Vehiculul de test va fi de asemenea proiectat şi construit la ARCA, la Râmnicu Vâlvea. Va fi realizat în special din materiale compozite - răşină epoxidică şi fibre de kevlar şi sticlă.

Ansamblul balon - vehicul de teste, în greutate de circa 2 tone, va urca la o altitudine de trei ori mai mare decât cea la care zboară avioanele comerciale de pasageri. La acea altitudine, vom comanda desprinderea vehicului de teste de balonul purtător. Acesta va cădea circa 25 de secunde, până va atinge viteza de 900 km/h. La această viteză, paraşutele se vor declanşa şi vom urmări cu senzorii de la bord deschiderea corectă şi rezistenţa paraşutei de 12 metri diametru la această viteză transonică.

Condiţiile marţiene le vom simula în stratosfera de deasupra Mării Negre, vehiculul de test urmând să amerizeze la 100 de kilometri de ţărm, în apele internaţionale.

Cine sunt "marţienii" de la ARCA?
Mugurel Ionescu, pilot, inginer de aviaţie, responsabil cu avionica. Este managerul de proiect.

Teodor Diaconu, inginer chimist şi specialist propulsie la ARCA, este responsabil cu proiectarea generală a sistemului format din balonul purtător şi vehiculul de teste.

Paul Răduţ, inginer automatică, responsabil cu testarea la sol a vehiculului de teste şi a tuturor sistemelor electronice de transmisie a datelor prin radio şi satelit.

Din echipă mai fac parte Sorin Dinea - doctor inginer de aviaţie, Viorel Canja - programator, Mihai Ilie - inginer electrotehnică, pilot, Vasile Barlaboiu - maistru, Dragoş Mureşan - grafician, proiectant şi alţi colegi, până la 40.

Reprezentaţi România într-unul dintre cele mai importante proiecte spaţiale europene. Cum vă ajută România?
ARCA colaborează tradiţional cu instituţii militare precum Forţele Navale, Forţele Aeriene şi civile, Ministerul de Interne prin Unitatea specială de aviaţie, ROMATSA, Aeroclubul României. Fiind o organizaţie neguvernamentală, programele noastre sunt sponsorizate de companii precum BRD, SIAD, System Plus şi, foarte important pentru noi, de donatori persoane fizice.

„Prin ceea ce facem, dorim să devenim un model inspiraţional pentru societatea românească”

Cum vă sprijină Agenţia Spaţială Română?
Noi îi cunoaştem, băieţii ne sunt simpatici, am colaborat în trecut, în 2008 - 2009, când au fost subcontractorii noştri, dar de atunci nu au progresat cu nimic.

Ei au activitate la nivelul lor, sunt sprijiniţi cu fonduri de la stat, 85 milioane de euro din câte am văzut într-un articol de ziar, ce-i drept nu înţelegem pentru ce, cred că de fapt nimeni nu înţelege, dar în condiţiile astea de criză economică, probabil că asta e calea de urmat. Le urăm succes în continuare la ceea ce numai ei ştiu ce fac.

Ce câştigă România din succesul ARCA?
Poate nu pare mult dar, ca organizaţie neguvernamenală, aducem în ţară peste un milion de dolari. În afară de asta, România câştigă prestigiu, figurând printre ţările care participă efectiv la cel mai important program spaţial european de explorare. Prin ceea ce facem, dorim să devenim un model inspiraţional pentru societatea românească.

ARCA este un brand cunoscut în ţară, unii chiar cred că ARCA este agenţia spaţială a României. Cât de cunoscuţi sunteţi în lume?
Nu suntem Agenţia Spaţială Română. Este adevărat că de multe ori, datorită activităţii noastre, lumea crede că suntem agenţia spaţială a României. Ni s-a întâmplat să fim confundaţi cu ROSA şi chiar să fim traşi la răspundere pentru eşecul picosatelitului Goliat.

Cât de cunoscuţi suntem în lume? Printre cele mai cunoscute organizaţii de profil. Suntem prieteni cu oameni din organizaţii importante - NASA, Google, Virgin Galactic - şi cu mulţi cosmonauţi.

V-aţi gândit vreodată să plecaţi din România?
Noi suntem dispuşi să ajutăm statul român în acest domeniu, dar statul român, se pare, nu doreşte să fie ajutat.