Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Fostul şef al Oficiului Naţional pentru Protecţia Martorilor (ONPM), Adrian Bărăscu, şi alţi membri ai grupării infracţionale au elaborat un proiect legislativ privind mutarea ONPM în cadrul Ministerului Justiţiei (MJ), ca instituţie autonomă, demersul fiind iniţiat cu scopul evitării controalelor IGPR, pentru susţinerea proiectului fiind solicitat ajutorul unor deputaţi, se arată în referatul DNA cu propunerea de arestare preventivă a lui Bărăscu şi a altor şase inculpaţi.
Potrivit documentului citat, proiectul legislativ în cauză a fost iniţiat pe fondul necesităţii de a asigura protecţia şi continuitatea grupului infracţional.
''Pe fondul necesităţii de a asigura protecţia şi continuitatea grupului, Bărăscu Adrian-Augustin, Pintilescu Cristian, Nanu Ion-Octavian, Popa Felicia-Violeta şi Liţă Andreea-Violeta au elaborat un proiect de lege, prin care ONPM să fie 'mutat' în cadrul Ministerului Justiţiei, ca instituţie autonomă, (...) ('Ca la DNA'), în scopul evitării controalelor IGPR'', spun procurorii.
Potrivit acestora, pentru aducerea la îndeplinire a ''autonomiei'' instituţiei pe care o conducea, chestorul de poliţie Adrian Bărăscu a contactat doi deputaţi, prin intermediul patronului unui restaurant, invitându-i la o masă pentru a obţine promovarea proiectului de lege.
''În vederea susţinerii proiectului de lege, Bărăscu Adrian-Augustin a organizat o nouă masă la restaurantul (...), finanţată din fonduri proprii, la care i-a invitat pe deputaţii (...) şi (...), dar şi pe omul de afaceri (...) (debitorul sumei de 5.000 euro împrumutate de la Bărăscu Adrian-Augustin, acesta fiind şi patronul SC (...) SRL, una dintre firmele de casă ale ONPM-ului)'', se arată în referatul DNA.
Conform documentului, înţelesul noţiunii de ''autonomie'' în concepţia autorilor proiectului legislativ a vizat întărirea posibilităţii de a frauda fondurile pentru protecţia martorilor, fără nicio posibilitate de control, cu excepţia acelui audit formal, în care cei auditaţi ''îşi asumă răspunderea'' cu privire la realitatea cheltuielilor.
De asemenea, proiectul prevedea că, în cazul excluderii din Program a martorilor ca urmare a unei culpe proprii, stabilită tot de funcţionarii ONPM, aceştia erau obligaţi să achite cheltuielile efectuate pentru asigurarea protecţiei, prevederea fiind inclusă pentru a stopa eventuale reclamaţii ale martorilor.
''Nu în ultimul rând, 'proiectul' a mai lămurit o problemă care l-a deranjat pe chestorul de poliţie Bărăscu Adrian-Augustin, reglementând ca măsura includerii în Program să nu mai fie luată prin ordonanţa procurorului sau încheierea instanţei de judecată, ci de el însuşi, 'la propunerea judecătorului şi procurorului', se mai precizează în referatul procurorilor.
Anchetatorii notează că depistarea activităţii infracţionale a grupării lui Adrian Bărăscu a devenit ''aproape imposibilă'', pe fondul respectării secretului profesional, întrucât, pe baza unui cerc vicios, cei care au sesizat încălcarea legii nu au putut invoca elementele concrete care intrau în conţinutul infracţiunilor sesizate, iar, pe de altă parte, organele de control şi de audit nu au avut acces decât la evidenţe formale, în care au putut verifica doar faptul că datele contabile erau bine întocmite, sub aspectul sumelor totalizate la fiecare capitol.
''În concret, Bărăscu Adrian-Augustin, în calitate de director al ONPM, s-a situat în centrul activităţii infracţionale, asigurând coeziunea grupării, care a fost îndoctrinată succesiv, cu privire la imposibilitatea de exercitare a unui control real asupra 'FPM'-ului (fondul de protecţie a martorilor), în condiţiile în care şefii instituţiei sunt 'uniţi', nefiind obligaţi să suporte condiţiile vitrege ale celorlalte unităţi de poliţie. (...) Acest mecanism de fraudare a bugetului alocat protecţiei martorilor a fost posibil numai pe fondul conivenţei infracţionale a inculpaţilor aflaţi în funcţiile de conducere a instituţiei, întrucât dacă un şef de serviciu ar fi făcut opoziţie, actele de estimare a cheltuielilor viitoare nu ar mai fi putut fi supradimensionate, achiziţiile frauduloase ar fi fost stopate şi, probabil, activitatea infracţională ar fi fost devoalată'', mai spune DNA.
