“Capul Voievodului martir Mihai Viteazul se cuvine să rămână pe veci la Mânăstirea Dealu, deoarece aici a fost adus, încă de la început, şi a intrat în conştiinţa naţională ca loc de veşnică odihnă a voievodului martir. Locul nu a fost ales întâmplător, căci Mihai Viteazul a domnit aici, la Târgovişte, iar de Mânăstirea Dealu sunt legate numeroase demersuri politice şi diplomatice ale voievodului, dintre care amintim doar de încheierea tratatului antiotoman cu Casa de Habsburg, la 30 mai/9 iunie 1598. Speculaţiile superficiale, fanteziste şi hazardante privitoare la mutarea capului voievodului Mihai Viteazul de la Târgovişte nu au vreun fundament spiritual, cultural, ori istoric. În acest an în care sărbătorim 420 de ani de la urcarea pe tron a Voievodului martir Mihai Viteazul, primul unificator al românilor într-un singur stat (1593), credem că, mai curând, ar trebui aprofundată activitatea pe care acesta a depus-o în slujba neamului românesc şi a Biserici noastre strămoşeşti”, precizează într-un comunicat Biroul de presă al Arhiepiscopiei Târgoviştei.
După tragica moarte a marelui voievod, la 9/19 august 1601, pe Câmpia Turzii, corpul i-a rămas la locul asasinatului, fără a se cunoaşte vreodată locul în care se află. Capul voievodului a fost luat de Radu Buzescu Clucerul şi adus, în anul 1603, la Mânăstirea Dealu, importantă necropolă voievodală a Ţării Româneşti. De când a fost aşezat la Mănăstirea Dealu, sfântul aşezământ a devenit un important loc de pelerinaj pentru toţi românii. În timpul Primei Conflagraţii Mondiale capul Voievodului Mihai a fost mutat, pentru o scurtă perioadă, în Moldova, unde se retrăsese familia regală şi guvernul ţării, pentru a nu fi profanat. În anul 1920, prin intermediul unei procesiuni impresionante a fost readus la Mânăstirea Dealu, iar Nicolae Iorga a cerut, în mod expres, ca “niciodată această preţioasă relicvă să nu mai părăsească sfântul locaş în care a fost depusă”.