Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Decizia finală prin care au fost condamnaţi, pentru moartea tinerei Irina Cornici, preotul Daniel Corogeanu şi cele patru măicuţe de la Mănăstirea Tanacu dezvăluie că o faţă bisericească atrăsese atenţia, încă din anul 2001, cu privire la comportamentul şi concepţiile călugărului
Decizia finală prin care au fost condamnaţi, pentru moartea tinerei Irina Cornici, preotul Daniel Corogeanu şi cele patru măicuţe de la Mănăstirea Tanacu dezvăluie că o faţă bisericească atrăsese atenţia, încă din anul 2001, cu privire la comportamentul şi concepţiile călugărului. Magistraţii instanţei supreme au reţinut în motivare caracterizarea lui Corogeanu făcută de stareţul Mănăstirii "Sf. Împăraţi Constantin şi Elena" Micleşti, Ştefan Guşă. Arhimandritul îl cunoscuse pe călugăr la intrarea acestuia în rîndul bisericii şi s-a declarat neplăcut surprins de hirotonirea rapidă a acestuia. Ştefan Guşă îi scria episcopului în anul 2001 că Daniel Corogeanu "era apreciat ca fiind un extremist sub toate aspectele şi că ar fi trebuit să fie încredinţat cuiva mai în vîrstă, care să-l mai cerceteze şi tempereze". Aceeaşi faţă bisericească atrăsese atenţia şi cu privire la Nicoleta Arcălianu, una dintre călugăriţele condamnate. Potrivit memoriului trimis de Ştefan Guşă, aceasta era "certată cu disciplina, întrucît a fost surprinsă cu nereguli şi a fugit într-o noapte la o mănăstire de călugări". Instanţa supremă a luat de asemenea în calcul şi comunicările celor mai înalte instituţii bisericeşti, care au precizat că exorcismul nu există în doctrina clerică românească şi că oricum aceste proceduri presupun doar rostirea de rugăciuni, nicidecum legarea persoanei cu lanţuri şi căluş. "Orice acte sau proceduri de natura celor folosite la Tanacu se constituie în abateri grave de la disciplina bisericească", arată Biserica Ortodoxă Română.
