Concesionarul Traian Băsescu

Două blocuri-turn, înalte de 18 etaje, amplasate pe două terenuri concesionate unei companii elene de primarul Traian Băsescu, vor bloca intrarea în Romexpo. Complexul Esplanada se întinde pe o suprafaţă de 14.467 de metri pătraţi, parcelaţi în două suprafeţe, investitorii primind bonus şi distanţa dintre terenuri, de 5.693 de metri pătraţi domeniu public. Peste 100 de copaci au fost tăiaţi fără nici un fel de aprobare, pentru a face loc clădirilor-gigant.

CADOU  5.000 mp din domeniul public, gratis pentru greci
Două blocuri-turn, înalte de 18 etaje, amplasate pe două terenuri concesionate unei companii elene de primarul Traian Băsescu, vor bloca intrarea în Romexpo. Complexul Esplanada se întinde pe o suprafaţă de 14.467 de metri pătraţi, parcelaţi în două suprafeţe, investitorii primind bonus şi distanţa dintre terenuri, de 5.693 de metri pătraţi domeniu public. Peste 100 de copaci au fost tăiaţi fără nici un fel de aprobare, pentru a face loc clădirilor-gigant.

 
S-a luat un spaţiu verde dintr-o zonă foarte bine cotată pe piaţa imobiliară pe care erau plantaţi peste 100 de copaci. A urmat o concesiune, o defrişare şi apoi un şantier. Cam aşa sună, pe scurt, povestea terenului din faţa Romexpo de peste 20.000 de metri pătraţi.

Primul pas a fost făcut la 22.12.2000, cînd societatea elenă tehnică anonimă Pantechniki, cu sediul în Atena, a primit în concesiune pe 49 de ani, sub semnătura lui Traian Băsescu, în prima fază, un teren de 7.234 de metri pătraţi din domeniul privat al Municipiului Bucureşti.

concesionĂri pe bandĂ. Doi ani mai tîrziu, aceeaşi societate a mai obţinut o concesiune în imediata vecinătate, tot de la primarul Traian Băsescu, în suprafaţă de 7.233 metri pătraţi. În Planul Urbanistic Zonal (PUZ) a fost trecut însă un teren în suprafaţă totală de 20.160 de metri pătraţi. Un calcul simplu arată că cele două bucăţi de pămînt adunate se întind pe 14.467 de metri pătraţi, nicidecum pe 20.160, cît era trecut în PUZ.

Pentru că nu mai aveau unde să-şi amplaseze parcările subterane, grecii au cerut şi bucata de pămînt de 5.000 de metri pătraţi care făcea legătura dintre cele două terenuri, deja concesionate. Numai că aceasta făcea parte din domeniul public al Primăriei Capitalei.

Cu ajutorul autorităţilor locale, conduse de actualul preşedinte, investitorii au obţinut acordul de a folosi domeniul public în subteran pentru a construi parcări de care aveau nevoie pentru cele două clădiri gigant. Spaţiul nu este altul decît întrarea principală în Romexpo, momentan aproape blocată de şantier.

Redevenţa pe cele două terenuri se ridică la 500.000 de dolari pe an, o nimica toată, dacă luăm în calcul megaproiectul imobiliar. Pe cele două terenuri a început deja construcţia clădirilor, înalte de 18 etaje, cu destinaţie de birouri comerciale, spaţii de alimentaţie publică, recreere, săli de sport, cinema, galerii comerciale.

 
ÎNTÎI DEFRIŞARE, APOI APROBARE. Toate aprobările, pentru că dosarul este stufos şi plin de avize de la toate instituţiile statului, au fost obţinute fără nici o problemă de compania elenă. Fostul arhitect-şef al Capitalei, Adrian Bold, a fost de acord cu proiectul, la fel şi Virgil Cîrstea, şeful lacurilor şi parcurilor, care a aprobat defrişarea a 106 arbori şi a 39 de arbuşti.

"Este cu totul nepotrivită construirea acestor turnuri în zona de intrare a Romexpo, zonă care trebuia să rămînă neconstruită. Nu am nimic împotriva clădirilor înalte, puteau să le facă în spaţiul Romexpo. Acolo unde sînt acum poziţionate vor crea probleme mari de circulaţie, din cauza numărului mic de locuri de parcare aprobat de Consiliul General al Capitalei. Mai ales că zona este extrem de aglomerată", ne-a declarat Andrei Chiliman, primarul Sectorului 1. La vremea respectivă, doar organizaţiile neguvernamentale au protestat, una dintre acestea fiind Ecocivica.

"N-am privit cu ochi buni de la început proiectul, mai ales că au venit la Agenţia de Mediu pentru a obţine autorizaţie după ce tăiaseră toţi copacii şi îngrădiseră terenul. Nu ştiu cum au primit acordul de mediu în condiţiile în care grecii comiseseră o ilegalitate. Acolo era spaţiu verde pe care erau plantaţi nişte pini superbi, cu o vechime de peste 40 de ani", ne-a spus Nicolae Rădulescu-Dobrogea, preşedintele Ecocivica.