Laura Kodruţa Kovesi, şifonată de numirile “prin fax” ale noilor şefi ai Secţiei I din DNA a evocat “spiritul de echipă”, “priorităţile” şi “încrederea între membrii echipei de conducere” a Parchetului Anticorupţie. Aceste “priorităţi” nu au fost anunţate de procurorul-şef al DNA în cadrul interviului de la TVR şi nici nu a fost deranjată cu întrebări care ar fi putut lămuri... nelămuririle lansate în spaţiul public în plin scandal politic legat de scoaterea procurorului Papici de la “timona” marilor dosare.
Kovesi, care nu dă interviuri şi evită cât poate contactul cu presa, a ieşit din “regulă” pentru a interveni în “războiul” dintre Palate declanşat de cazul Papici. Propaganda băsistă l-a “urcat” pe Papici pe post de “simbol al luptei anticorupţie”, chemând populaţia la proteste de stradă. Încercarea de a face din Papici-2013 un Arafat-2012 a eşuat lamentabil, strigă tele vivandierelor anticorupţie dotate cu certificate ORNIS devoalând inspiraţia “mişcării” pe linia Macovei-Băsescu.
Kovesi intră în lupta declaraţiilor şi deschide un “front” împotriva ministrului Justiţiei şi a procurorului general, care au dat peste cap “politica de cadre” din DNA pe care o scapă din mână “partida băsistă”. Prestaţia dnei Kovesi a lansat însă şi multe semne de întrebare.
“Vulnerabilităţile” din DNA ar fi – în opinia domniei sale – neîncrederea în cei doi care au acceptat propunerea ministrului Cazanciuc. Aşadar, Bendeac şi Cerbu, propuşi de ministrul Justiţiei, n-ar face parte din “echipa DNA”. Acum şase luni, când Kovesi a fost propusă pentru DNA, în instituţie s-a declanşat o veritabilă răzmeriţă, cu declaraţii explicite împotriva “trimisei”. Cum a reuşit Kovesi să fie “băgată în echipa DNA” împotriva voinţei lui Daniel Morar?
În aprilie, abia acum şase luni, Daniel Morar, care se agăţa cu dinţii de funcţiile din Parchete, pornise un război al declaraţiilor care viza păstrarea “purităţii DNA”. Din poziţia de fost şef al DNA, Morar decreta că este “inadmisibilă” numirea Codruţei Kovesi la conducerea instituţiei:
“Eu n-am o miză personală, (…) dar nu mi-e indiferent cine e şef la DNA. Dacă tot vorbim de numele vehiculate, mi se pare inadmisibil ca niciunul dintre numele vehiculate să nu fie de la DNA. Vorbim de doamna Kovesi sau de cine o fi. Dacă DNA a progresat în aceşti ani, se datorează procurorilor DNA şi e normal ca în fruntea DNA să fie cineva care a activat în DNA. Toată performanţa anticorupţie se datorează procurorilor DNA şi judecătorilor DNA, nimănui altcuiva, nici măcar procurorului general”, a mai spus Morar, făcând referire la fostul procuror şef al Parchetului General, Laura Codruţa Kovesi.
Prim-adjunctul procurorului general al României consideră că viitorul şef al DNA trebuie să aibă expertiza şi performanţa anticorupţie, însă “doamna Kovesi nu are aşa ceva, nu are un CV”.
“Eu nu spun că nu poate să ocupe acestă funcţie, dar ideea e că trebuie să îi alegem pe cei care au făcut performanţă anticorupţiue la DNA. Nu mi se pare normal ca şef al DNA să fie altcineva decât un procuror al DNA. (…) În acest moment, pot să vorbesc pentru că nu am o miză personală, care am condus şapte ani şi jumătate DNA şi ştiu ce vorbesc”, a explicat fostul şef anticorupţie.
Morar avansa într-un alt interviu şi numele celor care ar merita să-i succeadă la conducerea DNA: “Doru Ţuluş, Mariana Alexandru, Lucian Papici, Călin Nistor sau Viorel Cerbu”.
De altfel, aceste nume se regăsesc în lista “revoltaţilor” din DNA, care s-au raliat opiniei lui Morar, respingâ nd “imixtiunile” unor procurori venetici. Răzmeriţa din DNA, stimulată şi de declaraţiile Monicăi Macovei, a fost înăbuşită rapid de Băsescu Traian. Exasperat de delegarea din delegare a delegaţiei lui Morar prin DNA, Parchet General şi CSM, chiar Băsescu îi bate obrazul fostei “pupile”, căreia îi reproşează conflictul constituţional. Apoi, Băsescu se ocupă şi de “revoltaţi”, pe care îi pune la punct citându-le din regulamente şi legi. Cu lacrimi de crocodil, în 4 aprilie, Băsescu deplângea că nu o poate numi pe Kovesi la DNA (!!), mişcarea reuşind însă pe mâna “paktului de coabitare”.
Legislaţia română, dau citire articolului care stabileşte care sunt procesul şi procedura de desemnare a procurorilor. Legea 303/2004, art 54: «Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţie ai acestor parchete, precum şi procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestora sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată». Ce înseamnă practic asta: că sunt 24 de funcţii la Parchetul General, DIICOT, DNA, care înseamnă şefi de direcţie, adjuncţi, şefi de secţie. Cele 24 de funcţii se numesc, conform legii, aşa cum v-am citit, la propunerea ministrului Justiţiei, cu aviz CSM şi cu decizie a preşedintelui, cu numirea de către preşedinte”, a spus Traian Băsescu.
Potrivit şefului statului, în baza acestui articol a stabilit, împreună cu premierul Victor Ponta, ministru interimar al Justiţiei, procedura de numire “fără nici o abatere de la ea”.
“Acesta a fost articolul în baza căruia, împreună cu premierul, am stabilit urmarea acestei proceduri fără nici o abatere de la ea. Este responsabilitatea ministrului Justiţiei pe cine propune, şi nu a societăţii civile, nici a partidelor politice, nici a procurorilor. Nu procurorii decid nominalizările. Singurele restricţii prevăzute de lege sunt vechime 10 ani ca procuror sau judecător şi perioada mandatului 3 ani. Nu spune că la DIICOT se pot numi numai procurori de la DIICOT, la DNA numai procurori de la DNA, pentru că procurorul e procuror şi aplică legea indiferent unde face serviciul, cu opţiunea lui”, i-a transmis Băsescu lui Danial Morar, fostul procuror-şef al DNA, dar şi complotiştilor din DNA.