x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Observator Dosarul "Fraudă la referendum": Doi inculpati din cei 75 şi-au recunoscut vinovăţia

Dosarul "Fraudă la referendum": Doi inculpati din cei 75 şi-au recunoscut vinovăţia

10 Ian 2014   •   08:30
Dosarul "Fraudă la referendum": Doi inculpati din cei 75 şi-au recunoscut vinovăţia
UPDATE 11:04 - În timpul procesului, magistraţii i-au întrebat pe cei 75 inculpaţi, inclusiv pe Liviu Dragnea, dacă îşi recunosc vinovăţia. Doar doi au răspuns afirmativ, prin intermediul avocaţilor lor, şi anume Marius şi Simona Preduţ, ei putând beneficia astfel de reducerea pedepselor cu o treime. Cazul lor va fi discutat pe 24 ianuarie.

Soţii Preduţ nu au fost prezenţi în sala de judecată, dar au depus prin apărătorii lor declaraţii notariale, informează Agerpres.

Marius şi Simona Preduţ au fost membri în Biroul Electoral al Secţiei de votare 105 din oraşul Piatra Olt, ei fiind acuzaţi de săvârşirea infracţiunilor de falsificare prin orice mijloace a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot.

Următorul termen al procesului a fost stabilit pentru 14 februarie.

UPDATE 10:28
- Dosarul "Fraudă la referendum", în care sunt acuzaţi Liviu Dragnea şi alte 74 de persoane, rămâne la ICCJ, după ce judecătorii au respins atât cererea ca unii dintre inculpaţi să fie judecaţi de alte instanţe, cât şi solicitarea ca dosarul să fie retrimis la DNA, pentru refacerea urmăririi penale.
------------------------------------

Înalta Curte de Casație și Justiție judecă vineri dosarul în care vicepremierul Liviu Dragnea este acuzat, alături de alte 74 de persoane, de fraudarea referendumului organizat în 2012 pentru demiterea președintelui Traian Băsescu. Astăzi, instanța se va pronunța pe cererile depuse la termenul din 6 decembrie 2013 de Liviu Dragnea, prin care acesta a solicitat ca dosarul său să fie restituit la Direcția Națională Anticorupție, pentru refacerea urmăririi penale.

Printre motivele invocate atunci de avocatul său, Marian Nazat, a fost și acela că procurorii i-au încălcat lui Dragnea dreptul la apărare deoarece nu i-au prezentat întreg materialul de urmărire penală.

De asemenea, avocatul s-a plâns că Lucian Papici, procurorul de la DNA care a finalizat dosarul Referendumul, a fost lipsit de imparțialitate prin afirmațiile pe care le-a făcut în cadrul unui interviu, ceea ce arată că procurorul a dorit cu orice preț să-l trimită pe Liviu Dragnea în judecată.

Pe de altă parte, avocații celorlalți 74 de inculpați au cerut ca dosarul lor să fie disjuns de cel al vicepremierului, deoarece în opinia lor faptele acestor inculpați nu au legătură cu acuzațiile care i se aduc lui Liviu Dragnea, așa că ar trebui judecați separat de Liviu Dragnea.

Liviu Dragnea a fost trimis în judecată de procurorii DNA pe 7 octombrie 2013, pentru săvârșirea infracțiunii de folosire a influenței sau autorității de către o persoană care deține o funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

Potrivit DNA, în calitate de secretar general al PSD, Liviu Dragnea, cu ocazia organizării și desfășurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influența și autoritatea sa în partid în scopul obținerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianța politică din care făcea parte formațiunea reprezentată de inculpat, și anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obținute în alte condiții decât cele legale.

În acest sens, potrivit procurorilor, Liviu Dragnea a coordonat un mecanism complex, în care a implicat mai multe persoane asupra cărora avea influență în virtutea funcției pe care o deținea, având ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot.

"Ca un prim pas, Liviu Dragnea, în calitate de secretar general al partidului pe care îl reprezenta, dar și de coordonator al campaniei electorale, a emis două adrese, la 12 și 13 iulie 2012, destinate organizațiilor județene de partid, respectiv președinților și directorilor de campanie, dar și primarilor din țară ai acelui partid, adrese prin care, pentru obținerea participării la vot a alegătorilor, în proporție de 60%, li se solicita să ia măsuri incriminate de către Legea nr. 3/2000 (în fapt, promisiuni de foloase materiale în scopul de a determina alegătorii să voteze) și, de asemenea, să propună prefecților înființarea de secții de votare în stațiunile turistice, care nu sunt ele însele unități administrativ-teritoriale", precizează DNA într-un comunicat.

În paralel, el a coordonat un sistem informatic complex, prin intermediul căruia a transmis mesaje, ordine și recomandări legate de stimularea participării cetățenilor la vot prin mijloace interzise de lege către coordonatorii județeni de campanie/primarii/activiștii de partid, mai precizează DNA.

×