Europarlamentarul Dan Nica s-a prezentat, luni, la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA).
La ieşire, Nica le-a precizat jurnaliştilor că a venit la sediul DNA în legătură cu un dosar în care a făcut o sesizare în 2013.
În septembrie 2014, procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a cerut ridicarea imunităţii pentru începerea urmăririi penale pe numele a nouă foşti miniştri, în dosarul privind presupuse fapte de corupţie în cazul mai multor contracte referitoare la licenţe IT de sute de milioane de euro.
Kovesi a transmis procurorului general referatul în vederea sesizării Senatului, respectiv a Camerei Deputaţilor, pentru formularea cererii de efectuarea urmăririi penale faţă de Ecaterina Andronescu, Valerian Vreme, Şerban Mihăilescu, în vederea sesizării Parlamentului European pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale faţă de Dan Nica, în vederea sesizării preşedintelui României pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale faţă de Adriana Ţicău, Gabriel Sandu, Daniel Funeriu, Alexandru Athanasiu şi Mihai Tănăsescu.
În cazul lui Dan Nica, ministru al MCTI în perioada 2000 - iulie 2004 şi în prezent membru al Parlamentului European, DNA a cerut anchetarea pentru abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani, constând în aceea că ar fi procedat la aprobarea bugetului pentru derularea Programului ''Sistem Educaţional Informatizat'' şi respectiv pentru proiectul ce a vizat licenţierea Microsoft; ar fi iniţiat şi avizat proiecte de Hotărâri de Guvern prin care a urmărit favorizarea firmelor Fujitsu Siemens Computers şi Siveco, respectiv firmele colaboratoare ale acestora, ar fi stabilit printr-un Memorandum firmele care să participe la realizarea proiectului atestând în mod nereal că acestea fac parte dintr-un consorţiu; ar fi stabilit procente de participare la proiect în favoarea anumitor firme; ar fi acceptat cesiunea contractului de către Siveco, deşi invocase necesitatea achiziţiei de la aceeaşi sursă; ar fi înlesnit firmei Siveco şi colaboratorilor săi încheierea contractului în condiţiile lipsei de competiţie, încheind contractul în condiţii oneroase pentru ministerul pe care îl conducea, faptele sale având drept consecinţă prejudicierea bugetului de stat ca urmare a achiziţiei de servicii şi produse la preţuri peste valoarea de piaţă: licenţe cu circa 30 - 40% mai scumpe, calculatoare şi produse software la preţuri cu până la 50% mai mari decât cele pentru aceleaşi produse sau produse similare de pe piaţă.
În perioada aprilie - noiembrie 2004, ar fi pretins şi primit o parte din suma de circa 20 milioane USD virată de Fujitsu Siemens Computers în contul unor societăţi de tip off -shore cu titlu de consultanţă şi asistenţă tehnică aferentă contractului încheiat cu Guvernul României pentru ca, în baza influenţei pe care o avea, să asigure încheierea contractului în condiţiile propuse de firma Fujitsu Siemens Computers.