În Uniunea Europeană, 6,2% din populaţie (31 de milioane de persoane) suferea anul trecut din cauza deprivării materiale severe, cea mai ridicată rată fiind în Bulgaria (20,9%) şi România (16,8%), arată datele publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
În contrast, rate de sub 3% au fost înregistrate anul trecut în Suedia (1,1% în 2017), Luxemburg (1,2% în 2017) şi Olanda (2,4%).
Conform Eurostat, persoanele care se confruntă cu deprivarea materială nu au mijloacele necesare pentru cel puţin patru puncte din următoarele: plata facturilor la timp, menţinerea locuinţei la un nivel de încălzire adecvat, cheltuieli neaşteptate, regulat o mâncare cu carne, sau echivalentul vegetarian, o săptămână de vacanţă departe de casă, un televizor, o maşină de spălat, un telefon, o maşină.
Datele pe 2018 reflectă continuarea tendinţei de scădere a procentului de cetăţeni din UE care se confruntă cu deprivarea materială severă, de la nivelul de vârf de 9,9% în 2012.
În medie, rata de deprivare materială severă a scăzut în UE cu 0,4 puncte procentuale în 2018, de la 6,6% în 2017. În mod similar, în majoritatea statelor pentru care sunt disponibile datele pentru 2018, procentul de cetăţeni care se confruntă cu deprivarea materială severă a scăzut comparativ cu 2017, excepţiile fiind Finlanda (unde a crescut cu 0,7 puncte procentuale, de la 2,1% în 2017 la 2,8% în 2018), Franţa (unde a crescut cu 0,6 puncte procentuale, de la 4,1% în 2017 la 4,7% în 2018), Marea Britanie (unde a crescut cu 0,5 puncte procentuale, de la 4,1% în 2017 la 4,6% în 2018) şi Danemarca (unde a crescut cu 0,3 puncte procentuale, de la 3,1% în 2017 la 3,4% în 2018).
Cele mai mari scăderi s-au înregistrat în Bulgaria (de la 30% în 2017 la 20,9%, sau minus 9,1 puncte procentuale), Grecia (de la 21,1% la 16,7%, sau minus 4,4 puncte procentuale) şi Ungaria (de la 14,5% la 10,1%, sau 4,4 puncte procentuale).