Expoziţia "Broderii de tradiţie bizantină din România în secolele XV - XVII" a fost inaugurată la Muzeul Luvru

Expoziţia "Broderii de tradiţie bizantină din România în secolele XV - XVII" a fost inaugurată marţi la Muzeul Luvru, în prezenţa Custodelui Coroanei, Margareta, şi a principelui Radu.

Evenimentul a constituit şi un omagiu pentru Catedrala Notre-Dame, ce a fost afectată, luni noaptea, de un incendiu devastator.
De altfel, preşedintele Muzeului Luvru, Jean-Luc Martinez, a precizat că, în momentul inaugurării expoziţiei româneşti, la Luvru erau transferate obiecte de la Notre-Dame, salvate din incendiu.

"Pentru oraşul nostru, pentru ţara noastră, dar mai ales pentru patrimoniul nostru, al umanităţii - un dezastru mare", a afirmat el.

Martinez a subliniat că expoziţia, cuprinsă în seria de manifestări din Sezonul România - Franţa, este realizată în jurul drapelului de luptă al lui Ştefan cel Mare şi arată "patrimoniul religios al României".
"Ne faceţi o mare onoare lăsându-ne să arătăm, în expoziţie, acest patrimoniu, la Muzeul Luvru", a declarat el, menţionând că steagul de luptă a fost returnat României de către Franţa în urmă cu peste 100 de ani.
Preşedintele muzeului francez a adăugat că aceste obiecte sunt "puţin cunoscute în Europa Occidentală, puţin cunoscute în Franţa".

Prezent la inaugurare. ambasadorul României în Franţa, Luca Niculescu, a subliniat eforturile din jurul acestei expoziţii. "Este pentru prima dată când cel mai mare muzeu din lume găzduieşte cea mai mare concentrare de obiecte de patrimoniu medieval românesc, (...) acestea sunt mai mult decât obiecte de artă, sunt insignele noastre culturale", a afirmat diplomatul.
Expoziţia cuprinde obiecte de cult rare din patrimoniul românesc.

Cel care a vorbit despre importanţa acestor piese a fost arhiepiscopul ortodox român al Europei Occidentale şi mitropolitul Ortodox Român al Europei Occidentale şi Meridionale, Iosif. "Broderiile văzute aici sunt văluri liturgice", a explicat el.
Broderia de tradiţie bizantină este o tehnică artistică extrem de laborioasă, realizată doar manual, exclusiv din materiale preţioase precum firul de aur sau de argint, perle, pietre preţioase şi mătăsuri sau catifele din cele mai fine. Din acest motiv, ea a fost rezervată în Evul Mediu celor mai bogaţi reprezentanţi ai societăţii, aceştia fiind în general membrii familiilor voievodale sau boiereşti sau înalţii ierarhi ai vremii. Expoziţia încearcă să pună în valoare atât importanţa istorică a acestor piese, cât şi reţeaua de legături sociale care au contribuit la crearea şi valorificarea lor.
Expoziţia va fi deschisă în perioada 17 aprilie - 29 iulie 2019. 

AGERPRES