Fostul cancelar german Helmut Kohl, arhitectul reunificării Germaniei, a recunoscut că nu ar fi câştigat niciodată un referendum pentru adoptarea euro în ţara sa şi a spus că a acţionat “ca un dictator” pentru a obţine introducerea monedei europene comune, relatează EUObserver.
S-a evitat un alt război în Europa
Într-un interviu acordat în 2002, dar publicat abia recent ca parte a unei teze de doctorat scrise de jurnalistul Jens Peter Paul, Kohl a afirmat că ideea din spatele euro a fost evitarea unui alt război în Europa.
"Statele cu o monedă comună n-ar fi iniţiat niciodată un război unele împotriva altora. O monedă comună este mai mult decât o monedă cu care plăteşti", a spus el.
Germania, eternul motor
Kohl a povestit că preşedintele francez Francois Mitterand şi alţi lideri europeni ai vremii i-au cerut în mod repetat să pună în practică ideea monedei unice, care nu era foarte îndrăgită în Germania.
"Ei credeau - şi aveau dreptate - că dacă Germania nu adoptă euro, nimeni nu o va face. Iar despre situaţia Germaniei au spus: dacă Helmut Kohl nu o pune în aplicare, nimeni altcineva nu o va face. Deciziile au rezultat din această atitudine esenţială", a spus Kohl.
Înţepături pentru Schauble
Una dintre aceste decizii a fost să nu demisioneze pentru a-l lăsa pe popularul ministru de Interne, Wolfgang Schauble, să devină cancelar la alegerile din 1994. Schauble, care este în prezent ministru de Finanţe în Guvernul condus de Angela Merkel, nu ar fi fost capabil să forţeze ideea adoptării euro, a spus Kohl.
"Schauble este un om foarte talentat, nu este nicio îndoială în privinţa acestui lucru, însă aceasta nu era o chestiune pentru un nou-venit, trebuia cineva cu autoritate deplină", a subliniat el.
Cancelar al Germaniei între 1982 şi 1998, Kohl a spus că i-a luat “ani” pentru a construi încrederea şi capacităţile de negociere pentru a convinge alţi lideri europeni de ideile sale şi de a le promova.
Roadele s-au văzut
"Şi a dat roade, spre exemplu prin banca de la Frankfurt", a spus Kohl, cu referire la concesiile făcute de Franţa şi Marea Britanie de a permite ca sediul Băncii Centrale Europene să fie la Frankfurt.
În contextul în care partidele politice erau în favoarea menţinerii mărcii germane şi chiar şi creştin-democraţii din rândurile cărora făcea parte erau temperaţi faţă de ideea monedei euro, Kohl a spus că un referendum asupra acestei chestiuni ar fi fost o cauză pierdută.
"Ştiam că nu aş fi putut câştiga niciodată un referendum aici în Germania. Am fi pierdut orice plebiscit în legătură cu introducerea euro. Este foarte clar. L-aş fi pierdut", a spus el.
Şansele ar fi fost de şapte la unu împotriva monedei euro, a povestit Kohl. Opoziţia social-democrată nu ar fi ieşit în faţă împotriva ideii, însă nici “nu ar fi intrat pe câmpul de luptă în favoarea euro, cu siguranţă nu”.
Un crez politic
În plus, germanii din fosta RDG, proaspăt reunificaţi cu cei din RFG şi fericiţi că şi-au recăpătat marca, nu ar fi votat niciodată pentru abandonarea din nou a monedei naţionale în favoarea unei noi monede europene.
"În cele din urmă, democraţia reprezentativă poate avea succes numai dacă cineva se ridică şi spune: aşa stau lucrurile. Îmi leg existenţa de acest proiect politic. Apoi există o serie întreagă de persoane din partidul tău care spun: dacă el cade, cădem şi noi. Iar atunci nu este vorba de euro - este o filosofie de viaţă", a mai precizat Kohl.
"Îmi doream să introduc euro deoarece pentru mine însemna ireversibilitatea dezvoltării europene. Pentru mine euro a fost sinonimul pentru mersul înainte al Europei", a adăugat el.
Kohl a recunoscut însă că pentru a da viaţă acestei idei a fost “ca un dictator”.