Huliganii, trimişi să vadă meciurile la poliţie

Suporterii catalogaţi ca periculoşi şi care au interdicţie de a intra pe stadioane vor urmări meciurile cu risc mare din biroul Jandarmeriei, al Poliţiei sau al Poliţiei de Frontieră. În schimb, prefectul şi un procuror ar trebui să se afle obligatoriu în tribune. Accesul la aceste meciuri se va face cu bilete personalizate.

Un proiect de lege aflat în dezbaterea comisiei senatoriale de învăţământ propune înăsprirea prevederilor din legea împotriva violenţei în sport care îi şi vizează pe huliganii de pe stadioane. Potrivit proiectului, competiţiile sau jocurile sportive vor fi împărţite în patru mari categorii: cele fără grad de risc, cu grad de risc scăzut, mediu şi ridicat, urmând ca acest grad de risc să fie stabilit de federaţiile naţionale cu consultarea Jandarmeriei.

Proiectul conţine prevederi stricte referitoare la aşa-numiţii "huligani" de pe stadioane, definiţi ca fiind persoanele faţă de care s-a dispus măsura interzicerii accesului pe arenele sportive. Aceştia vor fi obligaţi ca, la competiţiile sportive pentru care li s-a interzis accesul, să se prezinte la cel mai apropiat sediu al Poliţiei, Jandarmeriei sau al Poliţiei de Frontieră, unde vor putea urmări desfăşurarea meciurilor la televizor.

Totuşi, legea le lasă acestora posibilitatea ca, dacă nu se pot prezenta la sediul Poliţiei din diverse motive, să comunice obligatoriu monitorului de supraveghere locul în care se va afla pe durata desfăşurării competiţiei. În cazul în care, ulterior, se dovedeşte că respectivul suporter fie a forţat accesul pe stadion, fie nu s-a aflat în locul pe care îl anunţase, este pasibil de amendă de la 500 la 1.500 de lei sau va presta între 120-200 ore de muncă în folosul comunităţii.

O prevedere vizează însă o altă prezenţă obligatorie la competiţiile cu grad ridicat de risc. Şi anume, aceea a prefectului sau a unui reprezentant al Prefecturii, precum şi a unui procuror, al cărui rol este să dea OK-ul Jandarmeriei să intervină în cazul în care lucrurile degenerează în violenţă în tribune sau pe stadion. Totuşi, forţele de ordine pot acţiona fără să mai aştepte ordinul procurorului dacă se înregistrează violenţe care pun în pericol viaţa sau integritatea corporală a forţelor de ordine sau a spectatorilor.

Şi organizatorii au responsabilităţi, aceştia trebuind ca pe toate biletele să imprime clar sectorul, locul şi rândul alocat, chiar şi în cazul biletelor gratuite. În cazul însă în care se desfăşoară competiţii cu grad mare de risc, biletele trebuie obligatoriu personalizate, prin inscripţionarea cu datele de identificare ale spectatorilor.

LIGA ŞI FRF, DE ACORD
Prezenţi la dezbaterile din comisie au fost preşedintele FRF, Mircea Sandu, vicepreşedintele Ligii profesioniste de Fotbal, Vali Alexandru, care s-au declarat de acord cu prevederile proiectului de lege, dar au vorbit şi despre necesitatea ca procesele împotriva huliganilor să se desfăşoare şi să se judece mai rapid, pentru ca exemplul pedepsirii exemplare a acestor acte să împiedice viitoare violenţe. Oficialii din fotbal au invocat exemplul Angliei sau al Italiei, unde actele huliganice sunt pedepsite sever.

"Este vorba despre 100, cel mult 200 de astfel de huligani, dacă această sută e dusă la circă de poliţie, nu vor mai incita pe ceilalţi care sunt pe stadion şi nu vor mai exista incidente. Vrem civilizaţie pe stadion, să putem merge cu familia, cu copiii, cum se face în alte ţări", a spus Mircea Sandu.

În Bucureşti sunt 14 indivizi care au interzis accesul pe stadioane, şi din aceştia abia la unul a început ieri urmărirea penală, dacă durează un an, doi până se termină procesul, lumea nu-şi mai aduce aminte ce a făcut. Ar trebui judecaţi mai repede", a adăugat Vali Alexandru. În opinia sa, lăsaţi fără liderii care îi aţâţă, cei din galerii nu vor mai deveni violenţi.