Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În cadrul Congresului Internațional de Longevitate, organizat de Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României, Bâcă a vorbit despre felul în care îmbătrânirea afectează inima și despre cum putem învăța să protejăm acest organ vital pe măsură ce trec anii.
„Sunt recunoscătoare pentru formarea mea din România. Aici am primit bazele medicinei, iar experiențele din Marea Britanie și SUA m-au ajutat să înțeleg cum poate fi îmbătrânirea studiată și chiar modificată”, a spus cercetătoarea.
Luisa Bâcă activează în Laboratorul de Științe Cardiovasculare al NIA, unde studiază modul în care îmbătrânirea dereglează ritmul natural al inimii. „Nodul sinoatrial, pacemakerul biologic al inimii, funcționează perfect la tinerețe, dar odată cu vârsta celulele își pierd sincronizarea. Acesta este unul dintre motivele pentru care aritmiile devin mai frecvente la vârstnici”, a explicat ea.
Pornind de la aceste observații, Bâcă susține că prevenția este esențială. „În spitale tratăm infarctul, fibrilația atrială, insuficiența cardiacă, dar adevărata cauză a acestor boli este îmbătrânirea. Medicina viitorului trebuie să intervină înainte ca boala să apară”, a spus cercetătoarea.
În discursul său, ea a reamintit că România a fost printre primele țări din lume care au abordat științific fenomenul îmbătrânirii. „Ana Aslan a fost o vizionară. În 1952, când a fondat Institutul de Geriatrie, vorbea despre prevenirea îmbătrânirii ca despre medicina viitorului. În Statele Unite, Institutul Național de Geriatrie a apărut abia în 1974. România a fost înaintea vremurilor”, a spus Bâcă.
Astăzi, tehnologia oferă instrumente pe care cercetătorii de atunci doar le visau. Cu ajutorul analizelor de sânge complexe și al dispozitivelor care monitorizează ritmul cardiac sau metabolismul, știința poate măsura semnele reale ale îmbătrânirii biologice. „Diferențele dintre oameni de aceeași vârstă sunt uriașe. Nu vârsta din buletin contează, ci felul în care funcționează organele noastre. O persoană de 70 de ani poate fi perfect activă, alta – cu aceleași date cronologice – poate fi fragilă. Ceea ce vedem este vârsta biologică, nu cea scrisă pe hârtie”, a explicat cercetătoarea.
Luisa Bâcă lucrează și la două proiecte majore în SUA: unul dedicat dezvoltării unui algoritm care să coreleze testele de sânge cu vârsta reală a inimii, și un altul care verifică ce „ceasuri biologice” pot fi deja folosite în practica medicală. „Scopul este clar: vrem să aducem cercetarea din laborator în cabinetul medicului și să putem anticipa riscul cardiac înainte ca boala să se instaleze”, a spus ea.
În încheiere, cercetătoarea a transmis un mesaj optimist: „România are un loc special în istoria medicinei longevității. Dacă ne uităm înapoi la Ana Aslan și înainte, la ce se întâmplă acum în lume, avem toate motivele să credem că longevitatea sănătoasă nu este un vis, ci o direcție reală pentru viitor.”
Citește pe Antena3.ro
