Jurnal de Litoral - Un concediu de invidiat

Mi se pare mie, sau ca sa pleci in concediu, la mare, trebuie musai sa te fi-nvoit cateva zile de la serviciu, in prealabil? Nu ca sa-ti pregatesti bagajele si hrana rece, ci pur si simplu sa te odihnesti cum se cuvine, inaintea unui drum lung, anevoios, cu soare dogoritor si valuri reci.

E clar ca nu-i doar o impresie. Deodata ce-ajungi pe Litoral, mai mare daraua decat ocaua. Pan’ sa te cazezi, se duce pe apa sambetei un procent considerabil din zi si din timpul pe care-l ai la dispozitie pentru diverse activitati obligatorii in astfel de stituatii de criza.

La-nceput, hainele de strada se lasa-ntr-un colt, pe rafturile-mputite de hotel. Se scoate costumul de baie de la naftalina si se aplica ulterior pe straturile celulitice, voioase, ca in sfarsit vad si ele lumina zilei. Totusi, pentru putina decenta, un procent infim, dar hai, se acopera cu un prosop zonele cele mai expuse ridiculizarii de catre alti parteneri la traficul pe aleile estivale. Fireste, acesta e destinat in exclusivitate activitatilor de Litoral si e cat mai colorat cu putinta, s-atraga atentia, ca doar n-ai sa mergi la plaja cu prosopul care de obicei serveste la a-ti curata, supus, vinisoarele de apa calda de la robinet. Se merge apoi la trap catre minunatia de plaja unde ne-asteapta toata bucuria pe care o visam cand ne carabanim dintre zidurilor birourilor prafuite. Ca urat mai e la serviciul unde ai aer conditionat si mobilier nou! In schimb, experienta zacutului pe plaja sub mangaierile fierbinti ale ultravioletelor care-au luat-o razna, in plin cos de gunoi natural, cu pungi de cipsi si sticle de bere colcaind in jurul pledului tau de plaja nou e cu totul si cu totul inaltatoare. Nu se compara cu ce-i acasa...Plus ca aici nu se-ntreaba nimeni de ce-ti cureti gatul de mucozitati in vazul lumii, nu te trage nimeni de slip sa-ti sugereze ca nu-i obligat s-admire sanii revarsati ai partenerei de prosop. Ce ma mai distrez!

Evident, trezitul cu noaptea-n cap, mancatul la ore fixe, plimbarea de seara, de fiecare data-n locuri pe care le cunosti ca-n palma sunt conditii indeplinite de orice turist impatimit, fara sa cracnesca. Doarme pe plaja sa nu rateze vreun strop de bronz, haleste pesti mici si morti, recte hamsii, ca-s un fel de botez al marii si admira seara de seara aceleasi maimutoaie care se zgaiesc tamp, din tarabe, dupa care se pierde-n baruri unde se "trosneste" bine de tot, ca face parte din program. De invidiat...