În pledoaria pentru menţinerea în arest a celor trei acuzaţi în cadrul anchetei privind traficul cu ovule, via Clinica Sabyc, procurorii au arătat instanţei că liceene din Capitală şi din zonele limitrofe ale Bucureştiului au fost racolate printre donatoare. Instanţa a menţinut măsura arestării.
Curtea de Apel Bucureşti (CAB) a hotărât ieri să menţină starea de arest preventiv a medicului ginecolog Harry Mironescu, şef al Clinicii Sabyc, a fiului acestuia, Yair Mironescu, şi a Ceciliei Borza, arestaţi preventiv, în dosarul de trafic de ovule instrumentat de procurorii DIICOT.
Instanţa a respins recursurile acestora faţă de măsura preventivă dispusă împotriva lor în urmă cu o săptămână de Tribunalul Bucureşti sub acuzaţia de constituire a unui grup infracţional organizat şi de organizare a traficului de celule de origine umană în scopul obţinerii unui folos material.
Verdictul a fost pus după ce fiecare parte şi-a spus punctul de vedere. Astfel, procurorul de şedinţă a susţinut ca punct forte al necesităţii arestării preventive nu doar faptul că toţi cei trei arestaţi profitau de starea precară a clientelor lor, ci şi că printre acestea se aflau şi minore, mai exact eleve la liceele bucureştene şi la unele din zonele limitrofe ale Capitalei.
În plus, procurorul de şedinţă a spus că medicul Harry Mironescu ar fi încercat imediat după reţinerea sa să ia legătura cu o altă inculpată din dosar, Elvira Brătilă. Astfel că procurorii se tem că, odată lăsat liber, medicul Mironescu ar încerca să intervină în cursul anchetei şi să denatureze probele sau situaţia de fapt.
Un alt argument invocat de procuror a fost acela că mai multe donatoare au suferit şi au avut urmări după tratamentul la care au fost supuse în vederea recoltării de ovule. Astfel, procurorul a cerut ca recursurile celor trei să fie respinse şi ca instanţa să decidă menţinerea acestora în rest.
STARURI DIN SHOWBIZ, IMPLICATE
În pledoariile apărării, avocaţii celor trei arestaţi au susţinut cu tărie că sub nici o formă cei trei nu au recoltat ovocite de la minore. Ei au precizat că pot demonstra acest lucru cu fişele medicale ridicate de la clinică. Harry Mironescu s-ar fi implicat în traficul de ovule "în spiritul unei drame personale", şi nu pentru că ar fi urmărit să obţină un profit substanţial prin fertilizarea ovulelor.
Aşa a pledat apărătorul lui, care le-a spus judecătorilor că nici soţia lui Mironescu nu putea să procreeze pe cale naturală, fapt care l-ar fi marcat pe acesta şi l-a condus spre ideea de a se specializa şi a pune bazele unei clinici de fertilizare in vitro.
De altfel, Harry Mironescu nu a putut avea copii, motiv pentru care l-a înfiat în urmă cu mulţi ani pe Yair Mironescu, ai cărui părinţi au murit în urma unor conflicte militare, a spus avocatul.
Apărătorul lui Harry Mironescu a criticat instanţa de fond care a emis mandatele de arestare: "Instanţa fondului vorbeşte despre femei cu stare precară şi despre faptul că cei trei ar fi profitat de ele, dar, de fapt, dacă privim atent, printre donatoare se regăsesc şi unele mici staruri ale showbiz-ului românesc. (...)
Instanţa de fond doar a parafrazat un articol, fără a examina temeinic dacă acesta are corespondenţă în realitate".
Avocatul a mai arătat că, potrivit normelor CEDO, fapta pentru care procurorii DIICOT au indicii în acest caz nu reprezintă acel pericol social concret care să se răsfrângă direct asupra cetăţenilor. Pentru aceste motive, el a cerut magistraţilor să caseze încheierea prin care s-a emis mandat de arestare pe numele clientului său, iar după rejudecare să înlocuiască măsura arestului cu obligarea de a nu părăsi localitatea. Instanţa a respins solicitarea apărătorilor.
VÂNZAREA DE OVULE ŞI DE SPERMĂ REDEVINE POSIBILĂ ÎN MAREA BRITANIE
Donarea materialului genetic este pe agenda zilei şi în Marea Britanie, numai că la Londra se discută tocmai ridicarea interdicţiei privind vânzarea de spermă şi ovule.
Potrivit cotidianului The Times, Autoritatea britanică pentru fertilitate şi embriologie umană (HFEA) crede că această măsură ar putea duce la sporirea numărului de donatori de spermă şi ovule şi, în acest fel, cuplurile cu probleme de concepţie nu vor mai fi nevoite să meargă în străinătate pentru inseminare artificială. Din anul 2006, legea prevede că donatorii nu pot fi plătiţi, dar pot cere decontarea unor cheltuieli, dacă acestea nu depăşesc suma de 290 de euro.
În aceste condiţii, numărul femeilor inseminate cu spermă donată a scăzut de la aproape 9.000 în 1992 la circa 2.000 în 2007. Potrivit The Times, numărul ciclurilor de tratament cu ovule donate a scăzut cu 25% în perioada 2004-2006. HFEA va discuta posibilitatea ridicării interdicţiei la o reuniune programată pentru decembrie 2009, urmată de o consultare publică, a declarat directorul agenţiei, dr Lisa Jardine. (Irina Cristea)
Citește pe Antena3.ro