Lucian Croitoru: Salariile şi pensiile ar trebui să rămână reduse în următorii 2 ani

Ipocrizie colectivă. Aşa caracterizează Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului Băncii Naţionale a României, situaţia care s-a creat în jurul măsurilor privind tăierile de pensii şi salarii.

În opinia sa, statul român nu poate avea miniştri de calitate pentru că nu îi poate plăti pe măsură. "Toţi se vaită de salarii, dar toţi recunosc că salariile preşedintelui, premierului sunt extrem de mici în raport cu răspunderea pe care o au. Din cauza asta, nu poţi să ai în guvern miniştri de cea mai înaltă calitate, pentru că nu îi poţi răsplăti pe măsură. Iar cei care sunt bogaţi au o agendă paralelă cu cea a reformei", a spus Croitoru.

El atrage atenţia şi asupra faptului că lucrurile nu sunt spuse clar şi răspicat. Premierul Emil Boc spune că măsurile de reducere a salariilor şi pensiilor vor fi aplicate doar până la 31 decembrie, dar acestea nu pot fi sistate atât timp cât creşterea economică nu va ajunge cel puţin la 5%.

"România are de redus deficitul bugetar la 4,4% din PIB în 2011. Măsurile de acum, odată inversate, ar aduce problema înapoi, fără a găsi soluţii. Măsurile de acum nu pot fi inversate, atât timp cât creşterea economică nu se reia viguros. (...) O creştere economică viguroasă înseamnă că avansul se situează aproape de potenţial, în jur de 5%. (...) Personal, nu cred că avansul economic se va relua la nivelul potenţial în 2011", a spus Croitoru. El consideră că măsurile de austeritate ar trebui aplicate pe o perioadă de 18 până la 24 de luni, pentru a avea efectele scontate.

"Măsurile trebuie menţinute până când economia va permite inversarea lor. Măsurile pot fi inversate, dar trebuie găsite alte soluţii în loc", a adăugat consilierul guvernatorului BNR. Croitoru a precizat că România nu a crescut din punct de vedere economic în ultimii 20 de ani fără să beneficieze de intrări de capital din afara ţării. Or, potrivit datelor BNR, investiţiile străine directe au scăzut cu 36% în primele patru luni ale anului, ajungând la doar 1,135 miliarde de euro.

"Numai dacă punem situaţia finanţelor în ordine, dacă menţinem coerenţa politicilor macroeconomice, iar mediul de afaceri rămâne stimulativ pentru investiţii, se va relua creşterea economică la potenţial. Sub presiunile politicilor populiste, toate acestea trei sunt în pericol", a mai spus Croitoru. Guvernul şi FMI estimează pentru acest an o creştere economică zero sau o scădere de 0,5%.

BCE se opune scăderii salariilor angajaţilor BNR
Nici nu a trecut bine moţiunea privind tăierea pensiilor şi salariilor, că hibele legislative au început să iasă la iveală. Banca Centrală Europeană a avizat negativ propunerea Guvernului român de a reduce salariile angajaţilor Băncii Naţionale a României cu 25%, invocând faptul ca s-ar încălca astfel o regulă de bază a băncilor centrale - aceea de a finanţa în mod direct deficitul fiscal. Cu toate acestea, Guvernul nu a renunţat la intenţie, încercând să îi forţeze pe salariaţii BNR să îşi "doneze" un sfert din venit statului. Aceştia nu sunt însă de acord şi spun că vor refuza semnarea contractelor adiţionale.

"Nu pot să îmi manifest solidaritatea donând bani unui Guvern insuficient de riguros fiscal", au declarat surse din cadrul BNR, citate de Hotnews. Probabil că Ordinul ministrului de Finanţe este cu dedicaţie pentru companiile de stat şi pentru angajaţii Băncii Naţionale. În ceea ce ne priveşte, suntem o instituţie independentă. Nu suntem bugetari şi nu utilizăm fonduri de la buget în baza cărora să ne desfăşurăm activitatea. Dăm 80% din profit statului şi cred că lucrurile ar trebui să se oprească aici. BNR este instituţia care reuneşte oameni foarte calificaţi pe care nu trebuie să-i demotivezi tăindu-le salariile doar pentru că nu ai găsit alte soluţii pentru a-ţi finanţa deficitul bugetar. Dacă mi se va cere acordul pentru a face donaţii bugetului, nu mi-l voi da", a declarat un oficial al Băncii Centrale.