Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ilie Bolojan condiționează preluarea mandatului de premier desemnat de un acord al președintelui Nicușor Dan cu privire la majorarea cotei de TVA de la 19, la 21%. Președintele nu este de acord cu această măsură, întrucât și-a dat cuvântul, în scris, în timpul campaniei electorale, că TVA nu va crește în mandatul său. PSD se opune, la rândul lui, acestei măsuri și propune o taxă de solidaritate pe salariile mari, de la 1 iulie, și impozit progresiv de la 1 ianuarie 2026. USR, PNL și UDMR nu sunt de acord. Aceasta a fost atmosfera în care au avut loc, ieri, la Palatul Cotroceni, consultările oficiale cu partidele parlamentare, în vederea desemnării candidatului pentru funcția de prim-ministru. Nicușor Dan vrea un guvern susținut de o majoritate parlamentară formată din PSD, PNL, USR, UDMR și Grupul Minorităților Naționale, ceea ce ar însemna o susținere parlamentară de 311 senatori și deputați, în condițiile în care în opoziție ar mai rămâne 141 de parlamentari de la AUR, SOS România și POT. La închiderea ediției, avea loc o a doua întâlnire între președinte și liderul PNL, Ilie Bolojan. Astăzi, UDMR și PSD vor anunța deciziile interne, dacă vor intra sau nu la guvernare.
Ieri, la Palatul Cotroceni, au avut loc consultările oficiale, prevăzute de textul Constituției, între președintele României, Nicușor Dan, și delegațiile partidelor parlamentare, în vederea desemnării unui candidat la funcția de prim-ministru și a alcătuirii noului Executiv. S-au prezentat la aceste consultări delegațiile PSD, PNL, USR, UDMR, POT și Grupului Minorităților Naționale din Camera Deputaților. Nu au dat curs invitației delegațiile partidelor AUR și SOS România.
Lucrurile sunt foarte simple din punct de vedere matematic, în legătură cu noua majoritate parlamentară. Iar, în acest moment, se află pe masă trei formule posibile: o majoritate la limită, formată din 233 de parlamentari, o majoritate stabilă, care ar putea ajunge la 262 de senatori și deputați, precum și o majoritate largă, unde s-ar putea ajunge chiar și la 311 parlamentari.
Această majoritate largă ar urma să fie asigurată de PSD, cu cei 38 de senatori și cei 93 de deputați pe care îi are în acest moment, după ce și senatorul ex-SOS România și ex-neafiliatul Daniel Paul Romeo a trecut, recent, în grupul parlamentar social-democrat din Senat. În total PSD are 131 de parlamentari.
Acestora ar trebui să li se adauge cei 22 de senatori și cei 40 de deputați ai Partidului Național Liberal, adică încă 72 de parlamentari, precum și cei 19 senatori și cei 40 de deputați ai USR, adică încă 59 de parlamentari. Interesant este că, la un simplu calcul, se poate observa că PSD are exact același număr de parlamentari cât au PNL și USR împreună.
UDMR are 10 senatori și 22 de deputați, adică 32 de parlamentari, în timp ce Grupul Minorităților Naționale din Camera Deputaților are 17 parlamentari. Aceste forțe politice strâng, împreună, 311 parlamentari din totalul celor 464 de senatori și deputați.
Mărul discordiei, majorarea cotei de TVA la 21%
Această realitate matematică întâmpină însă probleme din punct de vedere tehnic și politic. Cele mai mari contre între partidele care urmează să formeze această mega-majoritate parlamentară și președintele României au fost cele dintre Nicușor Dan și Ilie Bolojan, cel pe care ar urma să-l nominalizeze drept candidat pentru funcția de prim-ministru.
Citește pe Antena3.ro
Mai exact, liderul interimar al Partidului Național Liberal vrea să impună creșterea cotei de TVA de la 19%, la 21%. Nicușor Dan, de cealaltă parte, nu este de acord cu acest lucru, deoarece nu vrea să își încalce chiar prima promisiune majoră făcută în campania sa electorală pentru alegerile prezidențiale din anul 2025, promisiune pe care a făcut-o în scris, la o emisiune electorală de la Antena 3 CNN, anume că, dacă va fi ales președinte, nu se va majora TVA-ul în România în mandatul său.
Ei, bine, Ilie Bolojan l-a amenințat pe președintele Nicușor Dan că, în cazul în care nu va fi de acord cu majorarea TVA de la 19% la 21%, atunci el nu va accepta nominalizarea pentru funcția de prim-ministru. Surse politice arată că Nicușor Dan i-a replicat că nu-l va putea nominalize pe el pentru funcția de prim-ministru, în condițiile în care liderul PNL anunță, din start, creșterea TVA. Președintele le-a cerut liderilor politici și economiștilor partidelor să găsească o altă soluție pentru scăderea deficitului bugetar, care să excludă creșterea cotei de TVA.
Nicușor Dan a venit cu două măsuri care ar putea să înlocuiască această posibilă creștere cu două puncte procentuale a cotei de TVA. Prima este introducerea taxării inverse a TVA, iar a doua se referă la impozitarea tuturor tranzacțiilor bancare din jocuri de noroc.
Împărțeala portofoliilor. USR, umbra lui Nicușor Dan la Palatul Victoria
Posibila nominalizare a lui Ilie Bolojan pentru poziția de candidat la funcția de prim-ministru va fi făcută, cel mai devreme, în cursul zilei de astăzi, însă, până la închiderea ediției, nici PSD, nici UDMR nu au răspuns clar dacă vor intra la guvernare. PSD va supune votului membrilor săi această decizie și a luat hotărârea de a organiza un fel de concurs intern pentru desemnarea membrilor de partid pe care îi va nominaliza pentru portofoliile ministeriale.
Partidul Social Democrat ar urma ca, după negocierile politice interminabile, purtate în ultimele trei săptămâni, să primească șase ministere. Este vorba despre Ministerul Justiției, despre Ministerul Transporturilor, despre Ministerul Sănătății, despre Ministerul Muncii, despre Ministerul Agriculturii și despre Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.
Partidul Național Liberal ar urma să primească patru portofolii în noul Guvern, respectiv Ministerul Finanțelor, Ministerul Educației, Ministerul Energiei și Ministerul Afacerilor Externe.
USR ar primi, la rândul său, tot patru ministere: Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Mediului și Ministerul Economiei.
Iar UDMR ar urma să primească doar două ministere, și anume Ministerul Dezvoltării Regionale, Lucrărilor Publice și Administrației și Ministerul Culturii și Cultelor.
Divergențe majore între programele economice ale partidelor
Se poate observa, așadar, că cele două ministere care au ca domeniu de activitate exact problemele care corespund prerogativelor constituționale ale președintelui României, Apărarea și Afacerile externe, sunt adjudecate de USR. Progresiștii au obținut, pe lângă acestea, și Mediul, și Economia, acest din urmă minister fiind deținut, în 2021, de USR-istul Claudiu Năsui.
Nici PSD, nici UDMR nu sunt mulțumite cu această împărțeală, însă acestor neînțelegeri li se adaugă și disputele cu privire la măsurile economice ce ar urma să fie implementate în perioada imediat următoare și care să fie asumate de noul Executiv.
Astfel, PSD nu este de acord cu majorarea cotei de TVA de la 19% la 21%. Social democrații ar vrea, în schimb, impunerea unei taxe de solidaritate cuprinsă între 16% și 20% pe salariile mai mari de 10.000 de lei pe lună, începând cu data de 1 iulie 2025, precum și impunerea unui impozit progresiv începând cu data de 1 ianuarie 2026.
Partidul Național Liberal însă nu este de acord cu impunerea impozitului progresiv. Însă vrea neapărat impunerea unui impozit de 19% pe profit și creșterea cotei de TVA la 21%.
Cei de la UDMR ar fi de acord cu creșterea cotei de TVA la 21%, însă se declară împotriva impozitării progresive.
USR, care a declarat că îl susține pe Ilie Bolojan pentru funcția de prim-ministru, nu este de acord cu planul acestuia de a majora TVA-ul la 21%.
La închiderea ediției, la Palatul Cotroceni, avea loc o nouă întâlnire între președintele Nicușor Dan și liderul PNL Ilie Bolojan, după care urma o nouă rundă de negocieri între liderii partidelor politice ce urmează să intre la guvernare.
Nemulțumirea UDMR: pierderea Ministerului de Finanțe
Așa cum arătam mai sus, există premisele formării unei majorități parlamentare largi, care să adune 311 voturi. Însă există și posibilitatea ca UDMR să decidă să nu facă parte din această majoritate, ceea ce ar însemna ca noul Executiv să se bazeze doar pe 279 de voturi.
UDMR este complet nemulțumit cu împărțirea ministerelor, deoarece a pierdut Ministerul Finanțelor, adică un portofoliu de forță, cu reprezentare în CSAT. Maghiarii ar vrea la schimb Ministerul Mediului sau Ministerul Agriculturii. Primul a fost alocat USR, iar cel de-al doilea - PSD, niciunul dintre aceste partide nedorind să renunțe la ele.
„E nevoie de o majoritate mai largă. De aceea, de trei săptămâni încercăm să găsim soluții. În formatul PSD, PNL, USR, UDMR și Grupul Minorităților Naționale, ne-am așezat la masă cu cea mai mare seriozitate și asumând responsabilitatea guvernării într-o coaliție mare de 65-66% la nivelul celor două Camere. Programul de guvernare e gata. Sunt niște nuanțe care trebuie discutate după ce va fi nominalizat un premier”, a declarat, ieri, la ieșirea de la consultările de la Palatul Cotroceni, liderul UDMR, Kelemen Hunor.
„În această formulă, rămânem cu Ministerul Dezvoltării și cu Ministerul Culturii, două ministere importante”, a adăugat acesta, precizând că UDMR își va desemna miniștrii doar dacă va rămâne în actuala coaliție, decizie care va fi luată în Consiliul Permanent al partidului. Liderul Uniunii a subliniat că nu poate garanta o decizie pozitivă, întrucât este esențial ca formațiunea să aibă o influență reală în actul guvernării „Într-o astfel de guvernare, fiecare trebuie să se simtă cât de cât confortabil”. Referitor la numirea viitorului prim-ministru, Kelemen Hunor a declarat că UDMR ar susține o eventuală nominalizare a lui Ilie Bolojan, propus de PNL: „Îl susținem dacă va fi nominalizat și vom continua discuțiile în cadrul consultărilor”.
Super-Guvernul vs Opoziția anemică
Se prefigurează, așadar, un guvern susținut de o super-majoritate parlamentară, la care să participe PSD, PNL, USR, UDMR și Grupul Minorităților Naționale. Adică 311 parlamentari din 464, care, culmea, ar putea beneficia de sprijinul celor 12 deputați neafiliați, care au părăsit grupurile AUR, SOS România și POT. Ceea ce ar conduce la o majoritate de 323 de parlamentari.
În aceste condiții, în opoziție ar rămâne doar 141 de parlamentari, adică nici la jumătate față de cei care sprijină guvernarea. AUR are 90 de parlamentari (62 de deputați și 28 de senatori), SOS România are 29 de parlamentari (20 de deputați și 9 senatori), iar POT are 22 de parlamentari (14 deputați și 8 senatori). Practic, această opoziție va fi ca și inexistentă.
