Magistraţii îşi încep cariera de la 17 ani!?

Proiectul Guvernului Boc privind legea unitară a pensiilor i-a scos rău din sărite pe cei care zilnic înfăptuiesc justiţia într-un sistem de la care se cere pe zi ce trece tot mai mult, concomitent cu gâtuirea resurselor care ar putea asigura independenţa magistraţilor.

Într-o dezbatere publică organizată ieri la sediul CSM, judecători şi procurori, membri ai acestei instituţii ori reprezentanţi ai asociaţiilor profesionale, au criticat dur proiectul de lege înaintat Parlamentului.

Rând pe rând au fost scoase la iveală hibele proiectului de act normativ, iar după câteva ore de discuţii şi argumente invocate de magistraţi, mi s-a cristalizat imaginea că documentul a fost "lucrat pe genunchi", cu un alt scop decât cel declarat, în derâderea Legii fundamentale a României, precum şi a normelor internaţionale la care suntem parte.

Mi s-a iţit în ochiul minţii, desenată meşteşugit de vorbele participanţilor la dezbatere, vedenia unei justiţii subjugate politic şi financiar şi coşmarul lungilor serii de procese ce ar putea fi deschise de cei care se vor considera nedreptăţiţi de noua lege. Şi spun "coşmarul", deoarece magistraţii au ameninţat că, la o adică, îşi vor căuta dreptatea dincolo de graniţele ţării, la instanţele europene. Ceea ce înseamnă că oalele sparte vor fi plătite tot din buzunarul nostru, al tuturor.

Trei dintre cele mai dure intervenţii le-au avut magistraţii Liviu Dăscălescu, Dan Lupaşcu, membri CSM, şi Mona Pivniceru, preşedintele Asociaţiei Magistraţilor din România. Primul ne-a vorbit despre "lupta foarte urâtă şi suburbană" pe care a văzut-o în ultima vreme dusă la adresa unor membri ai Consiliului şi a cerut Legislativului să facă o lege constituţională şi nu una politică.

Judecătorul Dan Lupaşcu a apreciat că, în opinia legiuitorului român, teoria drepturilor câştigate este o ficţiune, atrăgând atenţia că adoptarea legii unitare a pensiilor în formula înaintată Parlamentului ar avea consecinţe dezastruoase nu doar pentru sistemul judiciar, ci pentru întreaga societate. El a vorbit despre proiect ca despre "un fel de înşelăciune".

Proiectul Boc încalcă principiul neretroactivităţii legii atunci când vorbeşte de recalcularea pensiilor, dar şi alte dispoziţii din Constituţie şi reglementări internaţionale. Lupaşcu a subliniat că proiectul nu are un studiu de impact şi a reamintit că pensiile tuturor magistraţilor dintr-un an ar echivala cu aproximativ 400 de metri de autostradă.

"Este o atât de mare povară, un sacrificiu, pentru bugetul statului ţinând cont de cum ar trebui să funcţioneze justiţia?", a întrebat Lupaşcu, adăugând că este un proiect făcut în pripă, avizat de Ministerul Justiţiei, dar cu obiecţiuni care anulează practic acest aviz.

El a atenţionat că modificările aduse ating independenţa şi imparţialitatea magistraţilor, dar şi buna funcţionare a sistemului judiciar. El a spus că în viziunea guvernului, magistraţii ar trebui să-şi înceapă cariera de la 17 ani, fapt imposibil. "S-ar putea să ajungem la consecinţa nedorită: să ducem justiţia şi mai mult în prăpastie", şi-a încheiat Lupaşcu expunerea.

Mona Pivniceru a dat lovitura de graţie, referindu-se şi la viziunea prezidenţială de modificare a Constituţiei. Judecătoarea a arătat că prin măsurile luate de Executiv, puterea judecătorească pare o "parodie publică". "Această lege înseamnă de fapt eliminarea puterii judecătoreşti, eliminarea independenţei ei. (...) Este limpede că puterea judecătorească în România nu trebuie să mai existe şi de altminteri asta este şi viziunea prezidenţială, pentru că am observat în proiectul de modificare a Constituţiei componenţa viitorului CSM, şase membri vor fi din societatea civilă, cine o fi ea, şi dacă mai adăugăm şi pe ministrul Justiţiei, de bună seamă că strada va conduce sistemul judiciar". CSM se pregăteşte de contestaţii la Curtea Constituţională.

"Judecătorii şi pro­cu­rorii vor fi con­duşi de stradă, în viitor, sau socie­ta­tea civilă cum îi spu­ne. (...) nu contează decât o vi­zi­une guvernamentală care vrea să ne măture într-o deri­ziune a existenţei profesiona­le"
Mona Pivniceru