„Din punct de vedere al apărării, anul care se încheie a fost marcat de schimbări fundamentale produse în planul provocărilor de securitate regionale și europene, determinate de războiul de agresiune ilegal, neprovocat și nejustificat lansat de Federația Rusă asupra Ucrainei. România a condamnat cu fermitate agresiunea forțelor ruse asupra vecinilor noștri și a susținut, încă din prima zi a invaziei, alături de NATO, de Uniunea Europeană și de comunitatea internațională, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, în granițele sale recunoscute internațional. România oferă Ucrainei asistență umanitară, sprijin politic, diplomatic și economic și acționează pentru consolidarea sprijinului UE pentru țara vecină. În aceste condiții, în anul care se încheie, Ministerul Apărării Naționale a depus eforturi pentru întărirea profilului României în cadrul NATO, ca pilon de securitate și stabilitate în regiune și întărirea apărării și asigurării securității în regiunea Mării Negre. Războiul de agresiune pornit de Rusia împotriva Ucrainei a dat proba solidarității și coeziunii euro-atlantice. La scurt timp după declanșarea ostilităților pe frontul din Ucraina, Alianța Nord-Atlantică a activat, pentru prima dată în istoria sa, elemente ale Forței de Răspuns a NATO, dislocând forțe și tehnică de luptă pe teritoriul țărilor aliate de pe flancul estic, inclusiv în România”, transmite, sâmbătă, Angel Tîlvăr, ministrul Apărării Naționale.
Potrivit acestuia, la Summit-ul NATO de la Madrid din luna iunie, liderii aliați au înțeles necesitatea eliminării diferențelor de abordare dintre nord-estul și sud-estul flancului estic și au propus o abordare unitară a întregii prezențe aliate pe flancul estic, prin pre-poziționarea de tehnică și echipamente defensive esențiale și construirea unei infrastructuri de sprijin, fapt care asigură creșterea prezenței aliate în România: „Cu peste 5.000 de militari aliați dislocați pe teritoriul național, care se instruiesc împreună cu militarii români, România este mai bine protejată și apărată. În prezent, pe teritoriul României acționează Grupul de Luptă pentru Apărare Colectivă condus de Franța, ca națiune-cadru, având în compunere forțe aparținând Țărilor de Jos și Belgiei, structurile dislocate de Armata SUA - batalionul Stryker aparținând Regimentului 2 Cavalerie al SUA, dislocat de la finalul lunii februarie și elementele Diviziei 101 Aeropurtate “Screaming Eagles” și 2nd Brigade Combat Team, începând cu luna octombrie, precum și contingentele din Polonia, Portugalia și Macedonia de Nord din subordinea Brigăzii Multinaționale Sud-Est de la Craiova”.
Totodată, spune ministrul, anul 2022 a adus noi dimensiuni în cooperarea pe dimensiunea apărării cu Statele Unite ale Americii, care au contribuit semnificativ la consolidarea Parteneriatului Strategic dintre țările noastre.
Prezența militarilor SUA în România reprezintă atât o contribuție importantă pentru consolidarea posturii de descurajare şi apărare a Alianței la nivel regional, cât şi un catalizator pentru procesul de modernizare a Armatei României, inclusiv în domeniul capacității de reacție a forțelor noastre armate.
„A doua direcție de acțiune majoră a ministerului, în anul 2022, a fost reprezentată de accelerarea procesului de înzestrare și dotare cu echipamente moderne a Armatei României. Printre cele mai importante repere ale procesului de înzestrare derulate în 2022, putem aminti, pe lângă continuarea proiectelor demarate în anii trecuți, semnarea contractului de achiziție a 32 de avioane F-16 de la Guvernul Norvegiei, recepția unor echipamente aferente sistemelor HIMARS - în valoare de aproape 112 milioane USD, atribuirea acordului-cadru de furnizare a 7 sisteme UAS-TO clasa II. De asemenea, au fost demarate proceduri specifice pentru alte programe importante, cum ar fi Etapa I a programului de înzestrare
Pentru anul 2023, bugetul pentru apărare a fost majorat de la 2% la 2,5% din PIB, ceea ce va permite, afirmă ministrul, alocarea unui buget pentru înzestrare semnificativ peste procentul de 20%, în conformitate cu angajamentul NATO: „Pentru ca România să aibă o armată performantă, pe lângă asigurarea echipamentelor de ultimă generație, va fi esențial ca în 2023 să ne concentrăm și pe îmbunătățirea condițiilor de muncă și de viață ale militarilor noștri – activi, în rezervă sau în retragere, ale salariaților civili ai ministerului nostru, precum și ale familiilor lor. Trebuie să găsim soluții de creștere a atractivității carierei militare, pentru toate categoriile de personal ale armatei noastre. Performanța profesională trebuie motivată prin condiții de muncă la nivelul celorlalte armate NATO, printr-un sistem de salarizare decent, prin pensii echitabile asigurate tuturor rezerviștilor, indiferent de data trecerii în rezervă. Ne pregătim de numărătoarea inversă care ne va duce către finalul anului. De aceea, gândurile mele se îndreaptă, cu recunoștință și respect, către militarii care sărbătoresc Anul Nou departe de casă și de familie, în misiuni internaționale. Vă mulțumesc pentru modul exemplar în care vă îndepliniți sarcinile încredințate și vă așteptăm să vă întoarceți acasă, sănătoși și cu sentimentul datoriei împlinite. Transmit, cu egală prețuire, felicitări pentru munca depusă şi urări de succes în noul an întregului personal al Armatei României, militarilor în rezervă sau în retragere şi, în mod special, veteranilor de război și ai teatrelor de operații. Personal, voi rămâne permanent conectat și concentrat, pentru ca întregul mecanism al apărării naționale să funcționeze la același nivel înalt precum este încrederea concetățenilor noștri în forța dumneavoastră, militarii români”.
(sursa: Mediafax)