Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Instituţia zilelor-amendă ca alternativă la pedeapsa închisorii, renunţarea la pedeapsă, amânarea pronunţării pedepsei şi suspendarea executării pedepsei sub supraveghere sunt printre noile instituţii ce vor intra în sistemul legislativ naţional odată cu intrarea în vigoare, de la 1 februarie, a unui pachet de şapte legi în materie penală şi procesual penală.
Potrivit unui comunicat al Ministerului Justiţiei (MJ) remis AGERPRES, odată cu adoptarea noului Cod penal (Legea nr. 286/ 2009) şi a noului Cod de procedură penală (Legea nr. 135/ 2010), au fost adoptate alte cinci legi organice în materie penală, procesual penală şi execuţional penală menite să completeze amplul proces de reformă în acest domeniu.
În noul Cod penal s-a realizat reducerea unor pedepse, coroborată cu o mai bună individualizare a acestora; s-a agravat regimul sancţionator al concursului de infracţiuni şi al recidivei (spre exemplu, în caz de concurs de infracţiuni, în privinţa pedepsei principale, se aplică sistemul cumulului juridic cu spor obligatoriu şi fix); au fost reglementate numai măsuri educative pentru minori; s-a realizat extinderea şi eficientizarea pedepsei amenzii penale şi au fost introduse noi pedepse complementare constând în: interzicerea dreptului de a se apropia de locuinţă, locul de muncă, şcoala sau alte locuri unde victima desfăşoară activităţi sociale, în condiţiile stabilite de instanţa de judecată.
Au fost reglementate principiile fundamentale ale procesului penal, introducându-se o serie de principii noi, precum dreptul la un proces echitabil desfăşurat într-un termen rezonabil, principiul separării funcţiilor judiciare în procesul penal, principiul obligativităţii acţiunii penale strâns legat de cel subsidiar al oportunităţii, dreptul la libertate şi siguranţă şi principiul loialităţii în obţinerea probelor.
Printre măsurile nou introduse de noul Cod de procedură penală a fost reglementată o nouă măsură preventivă, arestul la domiciliu, în vederea extinderii posibilităţilor de individualizare a măsurilor preventive.
De asemenea în noul Cod de procedură penală au fost făcute modificări de substanţă în materia căilor extraordinare de atac. Ca urmare a acestor modificări, recursul în casaţie devine o cale extraordinară de atac, exercitată doar în cazuri excepţionale, numai pentru motive de nelegalitate.
Practica judiciară unitară este asigurată prin intermediul recursului în interesul legii dar şi al unei instituţii noi - sesizarea înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor probleme de drept.
De asemenea, a fost introdusă instituţia acordului de recunoaştere a vinovăţiei şi au fost reglementate proceduri speciale menite a asigura accesul justiţiabililor la mijloace şi forme procedurale mai simple, avându-se în vedere accelerarea procedurii, pentru asigurarea celerităţii soluţionării cauzelor.
Citește pe Antena3.ro
