Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Relatările presei internaţionale despre conflictul iscat în jurul steagurilor secuieşti au continuat luni în cotidianul rusesc Nezavisimaia Gazeta. Poziţia autorului Alla Jazkova a împânzit luni presa ungară prin intermediul agenţiei de presă MTI. Publicaţiile de dreapta, Magyar Hirlap şi Magyar Nemzet, titrează concluzia articolului: ”Având pretenţii teritoriale asupra Moldovei, România provoacă revolta etnicilor maghiari”. „După încheierea Războiului Rece, care a dus la scindarea Uniunii Sovietice şi a mai multor blocuri socialiste din Estul Europei, au apărut o serie de conflicte etnico-teritoriale, precum cele din Kosovo şi Nagarno Karabah. Un astfel de conflict a fost provocat şi pe teritoriul Republicii Moldova de mişcările naţionaliste de pe cele două maluri ale Nistrului, întărite după anul 1990. Conflictul a primit un nou impuls după iulie 2006, când preşedintele român Traian Băsescu a vorbit despre unirea României cu Republica Moldova, argumentând că „România şi românii sunt o singura ţară, singurele persoane rămase divizate în Europa după reunificarea Germaniei”. Ideea de "uniune a două naţiuni frăţeşti" nu a primit nici un sprijin la nivel european şi internaţional”, scrie Nezavisimaia Gazeta
Declaraţii neglijente
Alla Jazkova cataloghează declaraţiile preşedintelui Băsescu ca fiind „cel puţin neglijente, în condiţiile în care pe teritoriul României trăiesc aproximativ două milioane de etnici maghiari, care şi-au păstrat limba şi tradiţiile, dar şi contactele cu Ungaria”. „În ultimii ani, în judeţele din Transilvania locuite de maghiari s-au iscat numeroase tensiuni etnice. Situaţia s-a agravat la începutul lunii februarie, când prefectul de Covasna, desemnat de Bucureşti, a solicitat scoaterea din sala de consiliu a autorităţilor locale a steagului secuiesc. Asta a generat ulterior războiul steagurilor în regiunile maghiare din Transilvania. În 1996, România şi Ungaria au semnat un acord-cadru, bazat pe recunoaşterea oficială a frontierelor existente. Ungaria şi România s-au obligat să recunoască drepturile minorităţii maghiare, deşi în acest caz era vorba despre drepturile individuale, mai degrabă decât cele colective. În mai, 2011, unul dintre cei mai proeminenţi lideri ai mişcării naţionale maghiare din România, cunoscut ca un luptător pentru răsturnarea lui Ceauşescu, iar acum vicepreşedinte al Parlamentului European, László Tőkés, a deschis un birou reprezentativ al Ţinutului Secuiesc în Bruxelles, stârnind proteste oficiale din partea României”, mai scrie sursa citată.
Atenţie cu naţionalismul
„Liderii maghiarilor din România, legaţi de responsabilităţile faţă de NATO şi UE nu depăşesc solicitările de autonomie pentru judeţele Harghita, Covasna şi Mureş, dar Bucureştiul refuză extinderea drepturilor pentru etnicii maghiari din România, ceea ce doar va întări rezistenţa lor. În anul 2010 Ungaria a adoptat o lege privind acordarea cetăţeniei maghiare reprezentanţilor din diaspora, din care rezultă, de asemenea, o posibilitate de protecţie activă a drepturilor lor. În aceste condiţii nu este dificil de prevăzut că "Războiul steagurilor", se poate dezvolta în conflicte mult mai grave. La Summitul UE de la Bruxelles din februarie 2013, preşedintele României, Traian Băsescu, i-a atras atenţia premierului Ungariei Viktor Orban: „fii atent cu naţionalismul”, fără să menţioneze propria lui campanie de reunificare a Moldovei şi a unor teritorii din Ucraina cu patria-mamă, o speculaţie politică menită să distragă atenţia societăţii de la problemele presante ale economiei. Transilvania este o altă problemă. Tratatul de pace de la Trianon din 4 iulie 1920, anul celei mai grele înfrângeri din istoria Ungariei, a redus teritoriul Ungariei cu două treimi. În ţările vecine, România, Slovacia şi Iugoslavia, au rămas 2,8 milioane de unguri. În anii interbelici, cuvântul "Trianon" a devenit un bastion al naţionalismului maghiar, un simbol al luptei de refacere a Ungariei Mari. Situaţia a rămas la fel şi după al Doilea Război Mondial”, consideră ziaristul cotidianului independent.
Autonomie fără sprijin
Jazkova mai scoate în evidenţă că, după 1990, Ungaria nu a anunţat pe nici o cale oficială că ar avea pretenţii teritoriale faţă de România, nici faţă de restul ţărilor. Ea doar a sprijinit formal solicitările de autonomie ale conaţionalilor ei din diaspora. „Totuşi iniţiativele Ungariei pentru influenţarea situaţiei minorităţilor maghiare din ţările vecine au avut loc pe căi neoficiale, chiar peste capul Guvernului ungar, şi au îngreunat dialogul constructiv. În acelaşi timp, sloganul de autonomie pentru minoritatea naţională maghiară nu a primit sprijin din Europa. UE a avut destule griji cu Kosovo şi alte puncte explozive de pe continent”. Cotidianul rus aminteşte că o eventuală aderare a Moldovei la Uniunea Europeană ar aprinde speranţele României de unificare cu Moldova..„În ceea ce priveşte România, liderii UE şi NATO au reamintit în mod repetat de necesitatea de a semna un tratat de bază cu Moldova, încă neparafat. Fuzionarea celor două ţări poate avea loc numai odată ce Moldova va adera la Uniunea Europeană”.
Patos şi propagandă
Jurnalistul rus nu exclude ca evenimentele naţionaliste din ultimele săptămâni să se repete, ”cel puţin atât timp cât locuitorilor din Ţinutul Secuiesc nu li se asigură dreptul la autodeterminare şi folosirea oficială a limbii materne”. „În cadrul întâlnirii cu premierul ungar, preşedintele României a remarcat că în politica actuală se utilizează tot mai activ retorica naţionalistă, în special în vremuri de criză, pentru a redirecţiona nemulţumirea populaţiei faţă de creşterea preţurilor şi a taxelor. În opinia sa, războiul steagurilor a devenit un subiect de patos şi propagandă. Acest lucru ar putea genera nu doar escaladarea conflictului din Ţinutul Secuiesc, dar şi iscarea altor conflicte similare”, concluzionează Alla Jaskova în Nezavisimaia Gazeta.
Citește pe Antena3.ro
