Parchetul geamgiilor

Adrian Nastase este inca o data in vizorul Parchetului pentru motiv de... ferestre. Atractia anchetato-rilor pentru geamuri este stimulata acum de o revenire la plangerea facuta de Anca Pe-trescu, arhitectul Casei Poporului.

Adrian Nastase este din nou tintit de mecanismul Justitiei. De data aceasta nu este vorba despre geamurile termopane ale vreunei case verificate de DNA, ci de cele ale Muzeului National de Arta Contemporana de la Palatul Parlamentului, contestate de arhitectul Anca Petrescu.

Scandalul cu pricina ar putea reprezenta de altfel cel de-al patrulea dosar penal instrumentat pe numele fostului prim-ministru in mai putin de un an. Situatia se va transa insa abia dupa vacanta judecatoreasca, mai precis la 25 septembrie, la completul de noua judecatori al Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Magistratii vor hotari atunci definitiv daca solutia de neincepere a urmaririi penale dispuse in 2005 de un procuror al Parchetului General in acest dosar este sau nu intemeiata. In urma cu aproximativ o luna, un complet de trei judecatori de la instanta suprema a hotarat ca anchetatorul nu a facut o urmarire penala completa si nu a lamurit toate aspectele reclamate de petitionara Anca Petrescu. Asa ca in hotararea data la 11 mai 2006 magistratii Luminita Zglimbea, Mircea Aron, Ioana Surdescu au dispus infirmarea solutiei de "NUP" si continuarea cercetarilor. Acest lucru nu se va intampla insa decat dupa judecarea recursului declarat de Adrian Nastase impotriva hotararii.

LICITATIA. Povestea termopanelor incepe in iulie 2001, cand guvernul Nastase a emis o hotarare de guvern, 691, prin care se prevedea infiintarea Muzeului National de Arta Contemporana al Romaniei. Tot prin acel act normativ (articolul 4) se prevedea ca imobilul destinat muzeului, corpul E4 din cadrul Palatului Parlamentului, va trece in administrarea Camerei Deputatilor si a Regiei Autonome Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS) "in vederea efectuarii lucrarilor de investitii". Iar dupa finalizare, in administrarea Ministerului Culturii. In acelasi an, luna noiembrie, administratorul muzeului, RA-APPS, a organizat o licitatie cu invitati pentru incredintarea executiei si proiectarii lucrarilor de investitii.

NEMULTUMIREA. Licitatia a fost castigata de SC Proiect Carpati SA pentru contractul de proiectare si de SC Aedificia SA pentru cel de executie. Ei bine, aici incep si primele probleme invocate de arhitectul Anca Petrescu in plangerea penala pe care a adresat-o Parchetului Anticoruptie in anul 2003. Aceasta sustine ca imediat dupa amintita hotarare de guvern si inainte de organizarea licitatiei ar fi trimis la RA-APPS o notificare prin care anunta calitatea sa de sef proiect complex al acestui edificiu, parte din fosta Casa a Poporului, si de asemenea disponibilitatea de a participa la lucrarile prevazute pentru corpul E4. Petitionara sustine ca RA-APPS nu i-a raspuns niciodata si ca licitatia organizata in luna noiembrie 2001 a trecut peste calitatea sa de autor al proiectului Casa Poporului.

NU EXISTA AUTOR UNIC. Doua documente emise de Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor (ORDA) si de Ordinul Arhitectilor din Romania (OAR) vin insa sa o contrazica pe Anca Petrescu in privinta calitatii acesteia de autor unic al proiectului Casa Poporului. Calitate care i-ar fi dat dreptul arhitectei sa primeasca lucrarile de la corpul E4 prin sistemul de negociere cu o singura sursa. Astfel, in ianuarie 2002, ORDA isi spunea punctul de vedere in acest conflict: "Nu poate fi vorba de un autor unic, nici macar pentru proiectul initial de arhitectura". De asemenea, OAR, printr-o adresa trimisa catre castigatorul licitatiei, SC Carpati Proiect SA, arata ca in privinta Casei Poporului, "incepand cu primele studii si sfarsind aproape cu ultimul detaliu, acestea au stat sub imperiul «indicatiilor superioare» de partid (Ceausescu fiind seful cel mare al santierului - n.r.), amestecand solutii si intentii de asa natura, incat nimeni nu se poate erija in postura de autor unic. Din punctul nostru de vedere, lucrarea poate fi considerata in cel mai fericit caz o opera comuna".

SI... TERMOPANELE. Problemele nu se opresc aici insa. In mijlocul lucrarilor de amenajare a spatiului pentru Muzeul National de Arta Contemporana s-a ajuns si la capitolul "tamplarie". S-a decis inlocuirea acesteia cu geamuri termopan si s-a intocmit o comisie de evaluare a calitatii tamplariei initiale. Din aceasta comisie de specialisti a facut parte si un reprezentant al societatii Ancai Petrescu, Anca House SRL, asa cum reiese din procesul-verbal intocmit in urma vizionarii. Potrivit documentului, "tamplaria demontata din corpul E4 prezinta deteriorari rezultate in urma demontarii, iar in cazul tamplariei de lemn, aceasta prezinta degradari si din cauza nefinalizarii spatiilor in care s-au aflat pana la momentul actual (spatii neincalzite, infiltratii)". Anca Petrescu a sustinut in plangere ca demontarea acestor lucrari a fost inutila si inlocuirea lor cu termopane ar fi produs bugetului o paguba de un milion de euro.

TRASEUL DOSARULUI

In vara anului 2003, Anca Petrescu a trimis o plangere penala la PNA, in care reclama toate nemultumirile sale legate de incredintarea si desfasurarea lucrarilor de la Muzeul National de Arta Contemporana. Procurorii anticoruptie au considerat ca nu exista indicii cu privire la savarsirea unor fapte de coruptie, asa ca au trimis dosarul la Parchetul General. Aici, dupa doi ani de ancheta, cazul a fost inchis cu solutia neinceperii urmaririi penale, pe motiv ca faptele prezentate in plangere nu sunt prevazute de legea penala. In primavara anului 2005, proaspatul deputat PRM Anca Petrescu a contestat "NUP"-ul la procurorul ierarhic superior, dar acesta i-a respins plangerea ca neintemeiata. Asa ca parlametarul s-a adresat Inaltei Curti de Casatie si Justitie, care in complet de trei judecatori a infirmat solutia data de Parchet. Magistratii au considerat ca este necesara o expertiza contabila pentru stabilirea exacta a costurilor lucrarii. Surpriza cea mai mare a procesului a fost insa pozitia procurorului de sedinta. Acesta a sustinut si el infirmarea solutiei date de colegii sai in urma cu un an. Purtatorul de cuvant al Parchetului General, Robert Cazanciuc, ne-a declarat ieri ca procurorul de sedinta a avut aceasta pozitie, din cauza ca a considerat ca urmarirea penala nu a lamurit toate aspectele legate de cauza.

SURDESCU

Judecatoarea Ioana Surdescu, unul dintre magistratii instantei supreme care au dispus infirmarea "NUP"-ului in cazul termopanelor, a devenit cunoscuta in urma cu cateva luni pentru faptul ca a facut parte din completul privind casa parintilor Monicai Macovei. Ioana Surdescu nu a fost cercetata sau sanctionata, pe motiv ca, desi a judecat un dosar al altui complet, nu s-a facut vinovata de comiterea ilegalitatilor.

NASTASE NEAGA ACUZELE

Adrian Nastase (foto) ne-a declarat ieri ca isi asuma Hotararea de Guvern 691/ 2001 privind infiintarea Muzeului de Arta Contemporana, deoarece "Romania trebuie sa aiba un loc in care sa expuna si tinerii artisti". El a explicat ca hotararea cuprinde un deviz estimativ, ca acest troson va trece in administrarea RAAPPS si a Ministerului Culturii pe baza unui protocol de predare-primire la valoare de inventar si ca finantarea va fi asigurata din bugetul Secretariatului General al Guvernului. El a catalogat drept "aberant" amestecul Ancai Petrescu, acuzand-o ca a blocat doi ani activitatea infiintarii muzeului. Nastase a mai spus ca toate actiunile Ancai Petrescu au fost determinate de faptul ca nu i-au fost recunoscute drepturile de autor in legatura cu Casa Poporului.

"PLANGEREA PETRESCU"

"Am facut plangerea in calitate de arhitect al Casei Poporului. S-a demolat intr-un stil infernal timp de patru ani si s-au cheltuit foate multi bani pentru a face dintr-o cladire improprie un muzeu. A doua problema pe care am ridicat-o se referea la faptul ca investitia s-a derulat in conditii cat se poate de incorecte din punct de vedere legal", ne-a declarat ieri Anca Petrescu (foto). "Eu nu-l acuz pe Adrian Nastase. Eu am cerut doar sa se analizeze investitia in sine. Ca sef de proiect aveam obligatia de a-mi finaliza lucrarea. De asemenea, drepturile de autor pentru aceasta constructie nu-mi pot fi luate de nimeni. Am cinci scrisori prin care ORDA imi recunoaste acest drept. Adrian Nastase a incercat sa stearga aceasta proprietate intelectuala.