Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Această tendință este îngrijorătoare din mai multe puncte de vedere, au atras atenția participanții la conferința națională „PREVENȚIE, NU ADICȚIE – investiție pentru siguranța generațiilor viitoare“, organizată ieri de Antena 3 SA, Agenția Națională Antidrog (ANA) și postul de televiziune ANTENA 3 CNN, cu ocazia Zilei Internaţionale de Luptă împotriva Abuzului şi Traficului Ilicit de Droguri. În primul rând vorbim despre impactul devastator asupra dezvoltării fizice și mintale, despre creșterea riscului de implicare în activități infracționale și, nu în ultimul rând, afectarea performanțelor școlare. Tocmai de aceea, educația și prevenția în cazul tinerilor trebuie să joace un rol esențial în conștientizarea riscurilor la care se expun.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a declarat, într-o intervenție video în cadrul conferinței, că Guvernul „trebuie să aibă o politică coordonată. „Această abordare trebuie să fie integrată, au fost enumerate multe instituții, iar integrarea trebuie să răspundă unui deziderat. Educația pentru sănătate trebuie să înceapă din școală, din școala primară. Un copil trebuie să înțeleagă care sunt riscurile consumului de substanțe – termenul de droguri își pierde din definiție. Noi avem curriculele pregătite pentru fiecare nivel, însă educația trebuie să înceapă la școala primară, din păcate consumul începe la 11-12 ani și degeaba faci educație după ce copilul a început să consume. Cei care consumă droguri sunt persoane bolnave, adicția e o boală, nu o stare pe care azi o ai și mâine nu. Ea trebuie tratată, trebuie evitat sevrajul. Reintegrarea și evitarea consumului sunt și ele importante, ulterior. Avem multe de făcut împreună astfel încât fiecare să se ocupe de ce se pricepe. Noi nu ne pricepem la combatere, iar cei care se pricep la combatere nu se pricep la tratare. Dezvoltarea unei strategii, măcar pe termen mediu, o poate dezvolta guvernul. Noi avem deja o echipă care lucrează în acest sens și mi-ar face plăcere să extindem activitatea. Trebuie să existe o politică coordonată. De-a lungul timpului am avut o grămadă de idei în spațiul public, cum ar fi testarea tuturor copiilor, lucru pe care nu-l mai face nimeni. Acțiunile coercitive nu sunt cele care răspund interesului copiilor și familiilor”, a declarat Alexandru Rafila în cadrul conferinței
„În spital, vedem ceea ce și Agenția Națională Antidrog prezintă în fiecare an, faptul că avem o scădere a vârstei de consum, faptul că acum 10 ani nu existau copii de 12-13 ani care să se interneze în spitale cu supradoze de substanțe psihoactive. Faptul că în ultima perioadă nu mai discutăm de adicție doar la o singură substanță, vorbim de poliadicții. Este halucinant să vezi un buletin de analize cu 6-7 substanțe psihoactive simultan și alcool, la un tânăr de 17-18 ani. Din păcate, în ultimii ani există un shift de comportament din zona drogurilor clasice către cea a noilor psihoactive. De ce se întâmplă acest lucru? Pentru că noile psihoactive sunt mult mai ușor de procurat, sunt mai ieftine. Gândiți-vă că o substanță stimulatoare a sistemului nervos central poate să fie cumpărată cu 7-8 lei, comparativ cu cocaina, care este un drog foarte scump. Pe de altă parte, în ultima perioadă a crescut foarte mult producția acestor substanțe psihoactive noi, care se obțin cu ușurință prin sinteză chimică și care sunt deja produse la nivelul UE. Ceea ce îngrijorează este faptul că aceste noi substanțe psihoactive au o potență mult mai mare comparativ cu drogurile clasice”.
dr. Radu Țincu, șeful secției ATI II - Toxicologie a Spitalului Clinic de Urgență București
România se află pe ruta balcanică a heroinei care începe în Afganistan și se termină în Vestul Europei
Ramona Dabija, șefa ANA: „A scăzut îngrijorător de mult vârsta la care copiii încep să consume alcool și droguri”
Citește pe Antena3.ro
„Drogurile nu cunosc frontiere. Cercetăm acest domeniu, folosim indicatori europeni. La MAI suntem în proces de analiză a populației școlare, dar și a celei generale. Acest studiu merge în profunzime pentru a avea o imagine clară și a veni cu soluții pentru comunitate. Nu facem topuri, dar vrem să avem repere generale. Drogurile clasice nu mai sunt cele care ne înspăimântă cel mai tare acum. Sunt alte substanțe începând cu tutunul și alcoolul, vârsta de consum a scăzut la 10 ani, la cele ilicite e de 12-13 ani. Noi am reușit să creăm rețeaua de siguranță pentru copii, astfel încât copilul să știe că nu e singur în fața pericolului. Consumul de medicamente, prescrise sau nu, e motiv de îngrijorare. Copiii merg în școli, în parcuri. Din păcate online-ul facilitează… drogurile sunt din ce în ce mai prezente în mediul online”, a declarat Ramona Dabija în cadrul conferinței.
Vom avea opt centre de dezintoxicare şi recuperare a dependenților de droguri
Legea privind înființarea unor centre de dezintoxicare şi recuperare a dependenților de droguri a fost adoptată, ieri, în plenul Camerei Deputaților, care este for decizional. Proiectul de lege aduce completări Legii nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri. Aceste centre vor oferi măsuri de prevenire, tratament, reducere a riscurilor și consecințelor asociate consumului de droguri, precum și sprijin pentru reintegrarea socială. În total, România va avea opt astfel de centre, câte unul în fiecare regiune a țării. Centrele vor funcționa sub coordonarea Ministerului Sănătății și vor fi acreditate de Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate, conform standardelor internaționale în domeniul recuperării persoanelor dependente de droguri.
„România nu are ore de pregătire a studenților la medicină de tratare a adicțiilor. În Europa există șase state care fac deja acest lucru. În curricula tuturor facultăților de Medicină din SUA sunt astfel de ore”.
dr. Adrian Octavian Abagiu, medic primar boli infecţioase, Centrul de Sănătate ARAS
Canabisul este cea mai folosită substanță ilegală din UE
Vârsta consumatorilor de droguri din România şi Europa e tot mai mică, iar cifrele sunt de-a dreptul îngrijorătoare. Doar anul trecut, 15% din tinerii din Europa, unii cu vârste de doar 15 ani, au declarat că au consumat canabis. Maria Moreira, manager de operațiuni științifice la Centrul European de Monitorizare a Drogurilor, a declarat că fenomenul consumului de cocaină și canabis este în creștere în Uniunea Europeană, iar Europa devine un producător important de droguri sintetice. „Canabisul este cea mai folosită substanță ilegală în Uniunea Europeană și este un tipar de utilizare mai complex. Produse diverse pe bază de canabis sunt prezente pe piață și știm că există multe probleme legate de folosirea acestei game ample de produse de substanțe. Trebuie să înțelegem care sunt nevoile celor care iau canabis, care sunt metodele cele mai bune pentru a ajunge la ei și pentru a-i sprijini. Suntem îngrijorați cu privire la persoanele care folosesc canabis, pentru că unii pot fi expuși la substanțe pe bază de canabis, fără să o știe. Pe piață, există și substanțe care au în componență și canabioide și există și substanțe care sunt ingerate și pot duce la efecte foarte complicate și uneori pot fi și cazuri de intoxicație care se soldează cu moartea sau nu, au fost cazuri în mai multe state membre”, a declarat Maria Moreira.
Numărul aparatelor Drugtest, în creștere
Chestor general de poliție Bogdan Despescu, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne, a vorbit despre eficiența aparatelor Drugtest, în jurul cărora s-au format mai multe opinii negative, potrivit cărora nu îi depistează pe toți cei care au consumat substanțe interzise înainte de a se urca la volan.
„Este un lucru real, un lucru adevărat dezbătut în spațiul public în ultima perioadă. Ce putem să informăm pe această cale este faptul că noi am mărit numărul de aparate de detecție și sunt aparate de detecție de ultimă generație. Vorbim de ultima achiziție din decembrie 2023, o achiziție pe fonduri externe nerambursabile. Avem astăzi, într-un județ, de exemplu, 45 de aparate și dau exemplu județul Constanța, că de aici am plecat la un moment dat cu o dezbatere. Astăzi, la Constanța avem 45 de aparate. Din punct de vedere al rezultatelor de laborator, nu avem același procent la nivel național, sunt situații diferite”, a declarat secretarul de stat Bogdan Despescu. În ceea ce privește laboratoarele unde se procesează testele, oficialul MAI a precizat că numărul acestora a crescut anul trecut și va continua să crească și anul acesta.
„De la începutul anului până în prezent am avut peste 420 de acțiuni de amploare care vizează traficanții. Au fost vizate 1.900 de persoane, 800 reținute și peste 700 arestate preventiv. Acest fenomen este unul global, față de care țările trebuie să aibă o reacție. E o decizie la nivel global, o foaie de parcurs, adoptată inclusiv în bugetul pentru 2024. De la începutul anului până în prezent am avut peste 420 de acțiuni de amploare care vizează traficanții. Au fost vizate 1.900 de persoane, 800 reținute și peste 700 arestate preventiv. Odată cu modul în care vrem să circulăm avem și un efect negativ asupra controlului total asupra substanțelor care intră în România. Vorbim de modalitatea de aducere în țară prin colete sau prin cei care vin în țară cu autocare. Ne confruntăm cu un deficit de oameni și ne concentrăm pe pregătirea specialiștilor și vorbim și de capacități logistice, capacități de detecție. Totodată am dezvoltat poliția canină, care e foarte eficientă. Anul acesta am încadrat persoane cu aptitudini care să fie folosite la detecție – sunt 95 de posturi scoase la concurs”.
chestorul Bogdan Despescu, secretar de stat în Ministerul de Interne
