Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ministerul Justiției a pus în dezbatere publică un proiect de lege, prin care se intenționează transpunerea unei directive europene. Mai exact, se schimbă procedeul de judecare a dosarelor care sau ca obiect cererile de chemate în judecată „vădit neîntemeiate” sau procedurile judiciare „abuzive” împotriva unor persoane fizice sau juridice implicate în „acțiuni de mobilizare publică”. Adică împotriva persoanelor care fac declarații sau care desfășoară activități în exercitarea dreptului la libera exprimare și la informare, a libertății artelor și științelor sau a libertății de întrunire și de asociere. Cel care cheamă în judecată, în acest gen de spețe, va fi obligat să dovedească, înainte de începerea procesului, că cererea sa nu este vădit neîntemeiată. Mai mult, va trebui să depună, în avans, o cauțiune care să acopere eventualul prejudiciu moral cauzat pârâtului, în cazul în care, la final, acțiunea sa judiciară se va dovedi vădit neîntemeiată.
Potrivit proiectului pus în dezbatere publică de către Ministerul Justiției, legea redactată prevede garanții împotriva cererilor vădit neîntemeiate sau a procedurilor judiciare abuzive în litigiile civile, inițiate împotriva persoanelor fizice și juridice, ca urmare a implicării acestora în acțiuni de mobilizare publică. Inițiatorul proiectului subliniază că această lege urmează să se aplice acțiunilor civile care fac obiectul unei proceduri civile, inclusiv cererilor reconvenționale și procedurilor care au ca obiect măsuri provizorii și asigurătorii, indiferent de natura instanței.
În textul proiectului de lege este definită și sintagma „mobilizare publică”, drept „efectuarea oricărei declarații sau desfășurarea oricărei activități de către persoane fizice sau juridice, în exercitarea dreptului la libertatea de exprimare și de informare, a libertății artelor și științelor sau a libertății de întrunire și de asociere, precum și acțiunile pregătitoare, de sprijinire sau de asistență direct legate de acestea și care privește o chestiune de interes public”. De asemenea, prin „chestiune de interes public”, proiectul de lege înțelege „orice aspect care afectează publicul într-o asemenea măsură, încât acesta poate avea un interes legitim față de respectiva chestiune”.
Cauțiune, în avans, pentru plata prejudiciului moral
Proiectul de lege prevede că în tot cursul procesului pornit împotriva unor persoane fizice sau juridice ca urmare a implicării lor în acțiuni de mobilizare publică, asociațiile, sindicatele, alte organizații sau entități constituite potrivit legii care, fără a justifica un interes personal, au totuși un interes legitim în apărarea drepturilor ori a intereselor legitime ale persoanelor implicate în acțiuni de mobilizare publică, pot sprijini apărările pârâtului, cu acordul acestuia, sau pot depune înscrisuri la dosarul cauzei.
De asemenea, în cursul procesului, la cererea pârâtului, instanța îl poate obliga pe reclamant la depunerea, până la termenul pe care îl fixează, a unei cauțiuni care să acopere cheltuielile de judecată estimate și să asigure plata de despăgubiri pentru repararea prejudiciului potențial cauzat prin introducerea cererii de chemare în judecată. Tot aici, legea prevede că „cheltuielile de judecată astfel estimate pot include cheltuielile de asistență juridică și de reprezentare suportate de către pârât și orice alte cheltuieli efectuate de acesta în scopul bunei desfășurări a procesului”. Iar nedepunerea acestei cauțiuni în termenul stabilit de instanță, care curge de la rămânerea definitivă a încheierii, va atrage suspendarea judecării cauzei.
Respingerea rapidă a cererilor de chemare în judecată
Una dintre principalele prevederi ale acestui proiect de lege inițiat de către Ministerul Justiției se referă la respingerea rapidă a cererilor de chemare în judecată vădit neîntemeiate. Astfel, pârâtul va putea, în tot cursul judecății în fața primei instanțe, să ceară respingerea rapidă a cererii de chemare în judecată vădit neîntemeiată. Totodată, reclamantului îi va reveni sarcina de a dovedi că cererea de chemare în judecată nu este în mod vădit neîntemeiată. În acest scop, reclamantul va trebui să arate motivele de fapt și de drept, precum și să indice probele pe care se întemeiază, pentru a-i permite judecătorului să aprecieze dacă cererea de chemare în judecată este sau nu vădit neîntemeiată.
Citește pe Antena3.ro
În situația în care cererea pârâtului este întemeiată, instanța va putea respinge cererea de chemare în judecată printr-o hotărâre care va fi supusă căilor de atac prevăzute de lege pentru fondul cauzei. Însă, dacă cererea pârâtului este neîntemeiată, instanța o va respinge prin încheiere definitivă, dispunând continuarea judecării cauzei.
O altă chestiune esențială a acestui proiect vizează măsurile care pot fi luate în cazul unei proceduri abuzive împotriva mobilizării publice. Astfel, când constată că procedura este abuzivă, instanța, la cererea pârâtului, poate dispune obligarea reclamantului, pe cheltuiala acestuia din urmă, să publice hotărârea judecătorească, Dispozițiile privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal vor rămâne aplicabile.
Mai departe, legea va prevedea că, până la începerea dezbaterilor asupra fondului, pârâtul va putea cere obligarea reclamantului la plata, în avans, a unei despăgubiri pentru prejudiciul material sau moral cauzat de chemarea sa în judecată. Iar cererea va fi scutită de la plata taxei judiciare de timbru.
Concret, „reclamantul care a inițiat o procedură judiciară abuzivă împotriva mobilizării publice poate fi obligat, în condițiile legii, la plata unei amenzi judiciare de la 10.000 de lei la 100.000 de lei. Reclamantul care a inițiat o procedură judiciară abuzivă împotriva mobilizării publice va fi obligat, la cererea pârâtului, la plata cheltuielilor de judecată, în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă”, se mai precizează în acest proiect de act normativ.
Ce se întâmplă cu procesele inițiate în străinătate
Iar lucrurile nu se opresc aici. Spre exemplu, legea mai prevede faptul că recunoașterea unei hotărâri judecătorești pronunțată într-o țară terță, în cadrul unei proceduri judiciare inițiate împotriva implicării în acțiuni de mobilizare publică a unei persoane fizice domiciliate într-un stat membru al Uniunii Europene sau a unei persoane juridice cu sediul într-un stat membru al Uniunii Europene va fi refuzată în cazul în care cererea sau, după caz, procedura respectivă este vădit neîntemeiată ori abuzivă, potrivit prezentei legi, ori, după caz, pentru un alt motiv prevăzut în Codul de procedură civilă. Același lucru se va întâmpla și în situația cererii de încuviințare a executării respectivei hotărâri judecătorești străine.
De asemenea, se mai prevede, în acest text de lege, că în cazul în care un reclamant cu domiciliul în afara Uniunii Europene a inițiat, înaintea unei instanțe dintr-o țară terță, o procedură judiciară abuzivă împotriva mobilizării publice față de o persoană fizică domiciliată în România sau față de o persoană juridică cu sediul în România, aceasta din urmă poate solicita instanței în a cărei circumscripție își are domiciliul sau sediul despăgubiri pentru prejudiciul suferit și pentru cheltuielile suportate în legătură cu procedura aflată pe rolul instanței din respectiva țară. Iar, când cauza este pendinte în fața instanței străine, instanța românească va putea suspenda judecata, până la pronunțarea hotărârii de către jurisdicția străină.
